3 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Curiați m. pl. familie din Alba, ilustrată de 3 fii cari se luptară cu Horații.

CURIÁT, -Ă, curiați, -te, adj. Care este compus din curii1; format pe curii1, pe adunări. [Pr.: -ri-at] – Din lat. curiatus.

CURIÁT, -Ă, curiați, -te, adj. Care este compus din curii1; format pe curii1, pe adunări. [Pr.: -ri-at] – Din lat. curiatus.

curiat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: lat curiatus] Care este compus din curii1 (1).

CURIÁT, -Ă adj. Care este compus, format din curii. [< lat. curiatus].

CURIÁT, -Ă adj. format din curii1 (1). (< lat. curiatus)

*curiát, -ă adj. (lat. curiatus). De curie, relativ la curie: comițiĭ curiate. Lictór curiat, care convoca adunarea pe curiĭ. Lege curiată, făcută de poporu adunat pe curiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curiát (-ri-at) adj. m., pl. curiáți; f. curiátă, pl. curiáte

curiát adj. m. (sil. -ri-at), pl. curiáți; f. sg. curiátă, pl. curiáte


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CURIAȚI, s. (17 B 16); cf. litv. Koriat, n. de persoană și Curiac s. vechiu, azi Cîmpinița.

Intrare: Curiați
Curiați nume propriu
nume propriu (I3)
  • Curiați
Intrare: curiați
curiați
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: curiat
curiat adjectiv
  • silabație: cu-ri-at info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curiat
  • curiatul
  • curiatu‑
  • curia
  • curiata
plural
  • curiați
  • curiații
  • curiate
  • curiatele
genitiv-dativ singular
  • curiat
  • curiatului
  • curiate
  • curiatei
plural
  • curiați
  • curiaților
  • curiate
  • curiatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

curiat

  • 1. Care este compus din curii; format pe curii, pe adunări.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: