3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crișan1, ~ă [At: GORJAN, H. I, 77/6 / Pl: ~i, ~e / E: criș1 + -an] (Reg) 1 a Criș1 (1). 2 a (Rar) Criș1 (5). 3 sm Holtei tomnatic.

crișan2, ~ă [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: Criș + -an] 1-2 smf, a (Locuitor) din regiunea Crișurilor.

crișan3 sm [At: BĂCESCU, P. 184 / Pl: eni / E: Criș + -an] Pește alb din Crișul-Negru și pâraiele bihorene, nedefinit mai îndeaproape.

Crișan (Gheorghe) m. originar din Cărpeniș, unul din capii revoluliunii ardelene din 1784, executat în vârstă de 52 de ani.

crișan a. norocos, invidiat de toată lumea: hăi Crișanu, el! ISP. [Lit. locuitor din țara Crișului].


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

crișán, -ă, crișáni, -e, adj. (reg.) norocos, bogat, invidiat de toți.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CRIȘAN (Gheorghe C. sau Marcu Giurgiu) (1733-1785, n. Vaca azi sat Crișan, com. Ribița, jud. Hunedoara), iobag român. Unul dintre cei trei conducători ai răscoalei țărănești din Transilvania din 1784-1785. A comandat acțiunile țăranilor răsculați din Zarand, apoi la Cîmpeni, Abrud, Cricău; din tabăra sa a pornit, în numele lui Horea, ultimatul țăranilor (11 nov.) ce au luptat apoi împotriva trupelor imperiale în Zarand, la Brad, la Hălmagiu. După reprimarea răscoalei a fost prins (30 ian. 1785) și închis la Alba Iulia; s-a sinucis, sugrumîndu-se cu curelele de la opinci (13 febr.).

CRIȘAN, com. în jud. Tulcea, pe brațul Sulina; 1.402 loc. (1991). Cherhana.

Criș, -an, -anul v. Crisogon 2, 3.

Intrare: Crișan
Crișan nume propriu
nume propriu (I3)
  • Crișan
Intrare: Crișan
Crișan nume propriu
nume propriu (I3)
  • Crișan
Intrare: crișan
crișan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.