2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cóvru sn [At: DOSOFTEI, V. S. 80/12 / Pl: ~ri / E: rs кровъ] (Mol; Trs) 1 Vizuină făcută în pământ de animale sălbatice. 2 Adăpost al unui câine. 3 Locuință primitivă în grotă. 4 (Glg) Depresiune mică, rotunjită, în câmp, fără scurgere. 5 Vâlcea care seamănă cu o vizuină.

CÓVRU, covruri, s. n. (Reg.) Vizuină, bârlog, cotlon. – Cf. rus. krov.

CÓVRU, covruri, s. n. (Reg.) Vizuină, bârlog, cotlon. – Cf. rus. krov.

CÓVRU, covruri, s. n. (Mold.) Vizuină, bîrlog, cotlon. Cățelușa a tăcut, trăgîndu-și botul ascuțit în covru, după ce adulmecase la străin flori de sînziene. SADOVEANU, N. P. 105. Și într-un covru scurmat în pămînt, între frunze șipăiuș, sta un iepure roșcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboșat. SADOVEANU, O. III 356. ♦ Fig. Locuință primitivă. Am văzut un fel de covru din alte vremuri. Foarte bună colibă, m-am bucurat eu. SADOVEANU, N. F. 67.

CÓVRU ~ri n. reg. 1) Adăpost subteran, pe care și-l sapă unele animale sălbatice; vizuină; bârlog. 2) fig. Locuință primitivă; colibă. /cf. rus. krov

covru n. Mold. culcuș de câine, de iepure. [Cf. it. COVOLO].

crov n., pl. urĭ (sîrb. krov, vsl. krovŭ, acoperiș, acoperemînt, sîrb. skrovište, vsl. sŭkr-, ascunzătoare, zakrovŭ, vizuină. V. pocrov). Olt. Groapă, adîncătură (În Rț. și croc. Augm. crovan, pl. e; dim. croviț, pl. e). Croh (d. vsl.). Mold. sud. Ascunzătoare, culcuș (de ĭepure orĭ de alt animal sălbatic orĭ și de cîne orĭ de porc). Covru (met. din crov, ca codru din crod). Mold. Culcuș de animal sălbatic. Peșteră (de sihastru). – Și groh (Tut.) V. bîrlog, vizuină, cotlon, somină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cóvru (reg.) (co-vru) s. n., art. cóvrul; pl. cóvruri

cóvru s. n. (sil. -vru), art. cóvrul; pl. cóvruri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÓVRU s. v. bârlog, cuib, culcuș, sălaș, vizuină.

covru s. v. BÎRLOG. CUIB. CULCUȘ. SĂLAȘ. VIZUINĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cóvru (cóvruri), s. m.1. Vizuină, bîrlog. – 2. Groapă, denivelare mică de teren. – Var. (Banat, Olt.) crov, s. n. (groapă). Sb., rus. krov „refugiu, bîrlog” (DAR). Var. crov apare deja la Coresi. Cf. pocrov.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COVRU subst. „așezare” (Tiktin). 1. Covrea Rîmescul, din s. Rîmești, 1808 olt. (AO VI 67). 2. Cf. toponimul Covur lac (C Ștef) și Covurlui. 3. Cuvurlu/i sau -iasca, hotar și Cuvurluești, moșneni în Buzău (Î Div).

Intrare: covru
  • silabație: co-vru
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • covru
  • covrul
  • covru‑
plural
  • covruri
  • covrurile
genitiv-dativ singular
  • covru
  • covrului
plural
  • covruri
  • covrurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Covru
Covru nume propriu
nume propriu (I3)
  • Covru
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

covru

  • exemple
    • Cățelușa a tăcut, trăgîndu-și botul ascuțit în covru, după ce adulmecase la străin flori de sînziene. SADOVEANU, N. P. 105.
      surse: DLRLC
    • Și într-un covru scurmat în pămînt, între frunze și păiuș, sta un iepure roșcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboșat. SADOVEANU, O. III 356.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Locuință primitivă.
      surse: DLRLC sinonime: colibă un exemplu
      exemple
      • Am văzut un fel de covru din alte vremuri. Foarte bună colibă, m-am bucurat eu. SADOVEANU, N. F. 67.
        surse: DLRLC

etimologie: