2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corlán sn vz cotlon

2) corlán n., pl. e (rudă cu burlan, burluĭ, gurluĭ). Trans. Hornu cel gros la casele țărăneștĭ.

cĭurlán m. (cp. cu cĭurlez și cu sîrb. čuriti, a fuma). Munt. Mold. O plantă ghimpoasă care, după ce se usucă, se desprinde și se rostogolește de vînt. Țăraniĭ o fac grămezĭ și o ard în loc de lemn. Se zice că uniĭ o fumează în lulea. – Se numește și corlan (Bas. nord), tîrtan și vălătuc. La Panțu tîrtan, o plantă cruciferă (crampe tatarica). Asta să fie?


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

corlán, corlanuri, s.n. – Sobă, burlan (Iuga, 2008); horn. ♦ (onom.) Corlan, nume de familie (11 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – „Rudă cu burlan, burlui, gurlui” (Scriban, 1939); var. a lui cotlon „ungher, ascunziș, firidă” (MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CORLAN, N., olt. (AO XXI 191); cf. subst. corlă (găinușă de baltă).

Intrare: Corlan
Corlan nume propriu
nume propriu (I3)
  • Corlan
Intrare: corlan
corlan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.