2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Coresi (Diaconul) m. scriitor român din sec. XVI, traducătorul primei Psaltire tipărite (1525-1600).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Coresi (c. 1510-c. 1581), diacon originar din Târgoviște, traducător și meșter tipograf la Brașov și Târgoviște. Tipăriturle sale (Catehismul, 1559; Tetraevangheliarul, 1561; Apostolul, 1563; Liturghierul, 1570; Psaltirea, 1570; Evanghelia cu învățături, 1581 ș.a.) constituie monumente de limbă veche românească, în care s-a folosit graiul din Țara Românească și din sudul Transilvaniei, care stă la baza limbii române literare.

CORESI (?- după 1581, n. Tîrgoviște), traducător și tipograf român. A avut un rol esențial în introducerea limbii naționale în cultul religios. Tipăriturile sale apărute la Brașov („Catehismul”, 1559; „Tetraevangheliarul”, 1561; „Apostolul”, 1563; „Liturghierul”, 1570; „Psaltirea”, 1570; „Evanghelie cu învățătură”, 1581 ș.a.), unele influențate de luteranism și calvinism, sînt monumente de limbă veche românească. A utilizat graiul din Țara Românească și din S Transilvaniei, care stă la baza formării limbii române literare.

CORES bibl. ebr., cf. grec. Koρέσης, Г, (Gerland, Erzbistum Patras, la index) 1. Cores log., 1581 (Sd XI 100); neg., 1499 (RS. 78). 2. Coresi diacul, 1525 (16B I 192);- Diaconul. 3. Coreți (17 B K 499) 4. Cf. Coresie, țig. (17 B I 97); Corasia moșn. (16 B IV 326).

Intrare: Coresi
Coresi nume propriu
nume propriu (I3)
  • Coresi
Intrare: Coresi
Coresi nume propriu
nume propriu (I3)
  • Coresi