6 intrări

Articole pe această temă:

37 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Corbu m. 1. (Insula) m. V. Ostrov; 2. stațiune de C. F. R. între Slatina și Pitești.

corb2, ~oárbă a [At: DELAVRANCEA, S. 166 / Pl: ~i, coárbe / E: corb] Foarte negru.

corb1 sm [At: PSALT. HUR. 304/9 / Pl: ~i / E: ml corvus] 1 Pasăre semirăpitoare, omnivoră, din familia corvidelor, mai mare decât cioara, cu pene negre, lucioase, cioc și picioare puternice Si: croncan (Corvus corax). 2 (Îe) A crăpa ouăle ~ului sau A îngheța ouăle sub ~ A fi foarte frig. 3 (D. o persoană; îe) A face treabă sau slujbă ca ~ul A nu se ține de cuvânt. 4 (Îae) A nu fi de nici un ajutor. 5 (Îe) Negru ca ~ul Foarte negru. 6 (Orn; îc) ~-albastru Dumbrăveancă. 7 (Orn; îc) ~-de-mare Cormoran. 8 (Orn; îc) ~de-noapte Pasăre cu capul și ceafa negre, spinare cenușie și pântece alb-cenușiu (Nycticorax nycticorax). 9 (Îc) ~de-arătură Cioară-bălțată-de-câmpie. 10 (Îs) Zilele ~ului Perioadă cuprinsă între 19 și 24 martie, când este foarte frig. 11 (Reg) Vultur. 12 (Arg) Țigan. 13 (Prt) Cal slab, care nu mai este bun de nimic. 14 (Iht) Pește de mare, de culoare brună, cu cap mare și bot gros, rotunjit (Corvina nigra). 15 (Bot) Varietate de struguri pentru vin, cu boabe mari, negre și tari Si: crăcănată. 16 (Îc) ~-ciorăsc Struguri cu boabe mici și rare, asemănători cu stafidele. 17 (Ast; art) Constelație din emisfera australă.

corbi vt [At: PAȘCA, GL. / Pzi: ~bésc / E: corb1] A sfâșia.

CORB, corbi, s. m. 1. Pasăre semirăpitoare, omnivoră, din familia corvidelor, mai mare decât cioara, cu penele negre, cu ciocul și picioarele puternice și cu penajul negru cu luciu metalic; croncan (Corvus corax).Expr. Negru ca corbul (sau ca pana corbului) = foarte negru. 2. Compuse: (Ornit.) corb-albastru = dumbrăveancă; corb-de-mare = cormoran; corb-de-noapte = pasăre cu capul și ceafa negre, cu spinarea cenușie și cu pântecele alb-cenușiu (Nycticorax nycticorax). 3. Pește de mare cu capul mare și botul gros, rotunjit, de culoare brună (Corvina nigra). 4. (Art.) Numele unei constelații din emisfera australă. – Lat. corvus.

CORB, corbi, s. m. 1. Pasăre semirăpitoare, omnivoră, mai mare decât cioara, cu penele negre, cu ciocul și picioarele puternice și cu penajul negru cu luciu metalic; croncan (Corvus corax).Expr. Negru ca corbul (sau ca pana corbului) = foarte negru. 2. Compuse: (Ornit.) corb-albastru = dumbraveancă; corb-de-mare = cormoran; corb-de-noapte = pasăre cu capul și ceafa negre, cu spinarea cenușie și cu pântecele alb-cenușiu.(Nycticorax nycticorax). 3. Pește de mare cu capul mare și botul gros, rotunjit, de culoare brună (Corvina nigra). 4. (Art.) Numele unei constelații din emisfera australă. – Din lat. corvus.

CORB, corbi, s. m. 1. Pasăre semirăpitoare, omnivoră, cu penele negre și ciocul puternic (Corvus corax). Corbi fîlfîiră spre albăstrime din brazii rîpelor și pe urmă se întoarseră cu zboruri învăluite. SADOVEANU, B. 90. Din zare depărtată răsare-un stol de corbi. EMINESCU, O. I 128. Trece-un cîrd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori. ALECSANDRI, P. A. 112. Corb la corb nu scoate ochii (= asupritorii, exploatatorii, legați prin interese comune, nu-și fac rău unul altuia și nu apără niciodată pe cei exploatați). Expr. Negru ca corbul (sau ca pana corbului) = foarte negru. Trei cai... Unu-i roșu ca focu, Altu-i negru ca corbu; Și pe care șez călare, Pintenog de trei picioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 290. ◊ Fig. (Depreciativ; mai ales la pl.) Nume dat exploatatorilor, imperialiștilor, ațîțătorilor la războaie, celor dornici de vărsări de sînge. Popoarele au învățat mult din experiența celui de-al doilea război mondial. Ele nu vor să-și mai verse sîngele, să-și vadă distruse țările, să-și vadă spulberate familiile și căminele pentru a îngrășa pe corbii profiturilor de război, pentru a satisface setea de putere a aventurierilor pretendenți la dominația mondială. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2693. Nu sîntem carne de ospețe. Să afle corbii și să-nvețe. BANUȘ, B. 123. ♦ (Adjectival) Negru, foarte negru. Dădea... la o parte o șuviță de păr corb. SADOVEANU, P. S. 80. ◊ (Adverbial) Pletele-i dese și negre corb se îndoaie în unde. din creștetul frunții pînă la umerii obrajilor. DELAVRANCEA, S. 166. 2. Compuse: corb-albastru = dumbrăveancă; corb-de-mare = cormoran: corb-de-noapte = pasăre cu capul și ceafa negre, cu spinarea cenușie și pîntecele alb-cenușiu; trăiește pe lîngă bălți (Nycticorax nycticorax). 3. Pește de mare, rar întîlnit în Marea Neagră, lung de 18 – 25 cm, cu capul mare și botul gros, rotunjit, de culoare brună (Corvina nigra). 4. (Articulat) Numele unei constelații din emisfera australă.

CORB ~i m. Pasăre sedentară asemănătoare cu cioara, dar de dimensiuni mai mari, cu penaj negru, cu ciocul și cu picioarele puternice. ◊ Negru ca pana ~ului negru lucios; foarte negru. /<lat. corvus

corb m. 1. pasăre răpitoare din ordinul vrăbiilor cu penele negre, cuibează în stânci și pe arbori înalți; 2. varietate de struguri (negri ca pana corbului). [Lat. CORVUS]. ║ adv, negru corb, negru curat (vorbind de părul calului).

corb m., voc. corbule, vechĭ și coarbe, azĭ rar (Șez. 4, 219) corbe (lat. córvus, it. corbo, corvo, vfr. cat. corb [nfr. corbeau], pv. corp, sp. cuervo, pg. corvo). O pasăre neagră maĭ mare de cît cĭoara și care trăĭește pin pădurĭ și mănîncă și mortăcĭunĭ cînd găsește: a năvăli ca corbiĭ la cadavru. Corb la corb nu scoate ochiĭ, tîlhar la tîlhar nu face răŭ. Zilele corbuluĭ, zilele de 19-24 Febr., cînd poporu crede că crapă ouăle corbuluĭ de ger. Corb de noapte, bîtlan de noapte (árdea nycticorax). Negru corb (saŭ ca corbu saŭ ca pana corbuluĭ), foarte negru, vorbind de păr. V. porumb 3.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

corb-albástru (pasăre) s. m., pl. corbi-albáștri

corb-de-máre (pasăre) s. m., pl. corbi-de-máre

corb-de-noápte (pasăre) s. m., pl. corbi-de-noápte

*Córbul (constelație) s. propriu m.

corb-albástru s. m., pl. corbi-albáștri

corb-de-máre s. m., pl. corbi-de-máre

corb-de-noápte s. m., pl. corbi-de-noápte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CORB s. (ORNIT.) 1. (Corvus corax) (pop.) cloncan, croncan, (reg.) cioroi, crancău, croncău. 2. corb-de-noapte (Nycticorax europaeus) = (reg.) stârc cenușiu mic.

CORB-ALBÁSTRU s. v. dumbrăveancă.

CORB-DE-MÁRE s. v. cormoran.

CORB s. (ORNIT.) 1. (Corvus corax) (pop.) cloncan, croncan, (reg.) cioroi, crancău, croncău. 2. corb-de-noapte (Nycticorax europaeus) = (reg.) stîrc cenușiu mic.

corb-albastru s. v. DUMBRĂVEANCĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

corb (córbi), s. m.1. Pasăre din familia corvidelor, cu pene negre, ciocul și picioarele puternice (Corvus corax). – 2. Poreclă dată țiganilor, sau cailor ori cîinilor negri. – 3. Pește de mare (Corvina nigra). – 4. Varietate de struguri. – Mr. corbu, megl., istr. corb. Lat. corvus (Pușcariu 393; REW 2269; DAR); cf. it. corvo, prov. corp, v. fr., cat. corb (fr. corbeau), sp. cuervo.Der. corbiță, s. f. (cioară); corbos, adj. (negru); corbiu, adj. (negru); corban, adj. (negru); corbească, s. f. (varietate de de struguri); corbăi, vb. (a croncăni); și numeroase dim., folosite ca nume de animale domestice. Din rom. provine ngr. ϰόρμπου „negru” (Meyer, Neugr. St., II, 75; Murnu, Lehnw., 29; Hoeg 177), și probabil alb. korp „corb.”


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

corb, corbi, s.m. – (ornit.) Pasăre cu penaj de culoare neagră (Corvus corax). Specie ocrotită de lege. Semnalată în Maramureș, mai ales în zona de munte, pe Valea Izei și Vișeu. Localnicii îl mai numesc cronc, croncan sau croncău (Nădișan, 2000; 102). ♦ (top.) Corbul, unul din cele două pâraie ce alimentează lacul de acumulare Bodi-Ferneziu. La vărsare, pârâul se numește Valea Vicleană și este afluent al Firizei; Corbul, vârf (1.696 m) în Munții Maramureșului. ♦ (onom.) Corb, Corban, Corbea, Corbei, Corbescu, Corbu, nume de familie (24 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). ♦ (astr.) Corbul, numele unei constelații. – Lat. corvus „corb” (Șăineanu, Pușcariu, DA, DEX, MDA).

corb, corbă, coarbă, adj. – 1. Negru: „Cucule, pasăre coarbă, / Spune la mândru că-s roabă” (Papahagi, 1925: 182; Vadu Izei). „Capră corbă” (Papahagi, 1925; loc. Mara). 2. Negricios, bărnace; brunet: „M-o lăsat că nu i-s dragă / Ș-o cuprins o coarbă neagră” (Papahagi, 1925: 192; Săcel). – Cf. corb „pasăre cu penaj negru” (< lat. corvus) (MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CORBU, Haralambie (n. 1930, Dubăsarii Vechi), critic și istoric literar român. Acad. (1986). Lucrări de valorificare a literaturii clasice („Dramaturgia lui Alecsandri”), cercetări și studii privind începuturile literaturii moderne și aspecte ale limbii literare, în sincronie cu fenomenul cultural european („Interpretări”, „Creionări”).

CORBU 1. Com. în jud. Constanța; 4.204 loc. (1991). Expl. de calcar. 2. Com. în jud. Harghita, pe Bistricioara; 1.534 loc. (1991). 3. Com. în jud. Olt, pe Vedea; 2.559 loc. (1991). Stație de c. f.

CORB (lat. corvus) s. m. 1. Cea mai mare specie a ordinului paseriformelor din România (63-72 cm) și totodată a familiei corvidelor, omnivoră, sedentară, prezentă în pădurile umbroase din Carpați, cu cioc și picioare puternice, penaj negru cu reflexe metalice violacee, care poate imita glasul altor păsări; se îmblînzește ușor (Corvus corax); monument al naturii. 2. Corb-de-mare alb = pasăre marină, de c. 90 cm, care trăiește în colonii, cu penaj alb și vîrful aripilor negru, care pescuiește în picaj, de la 30-40 m (cea mai mare distanță de procurare a hranei în acest mod) și are, pentru amortizarea șocului, sub piele, o „saltea” de saci aerieni (Sulla bassana). 3. Corb-de-mare = pește teleostean cu corpul de c. 50 cm lungime, de culoare brună-închisă, cu capul mare și botul gros (Corvina umbra). Trăiește în Marea Neagră.

CORBI, com. în jud. Argeș, pe rîul Doamnei; 5.147 loc. (1991). Centru pomicol.

CORBII MARI, com. în jud. Dîmbovița, pe Neajlov; 8.333 loc. (1991). Expl. de petrol. Biserică (sec. 18).

CORBUL (Corvus), constelație din emisfera australă, situată lîngă constelația Fecioarei. Este caracterizată de patru stele strălucitoare dispuse în formă de pătrat.

DAT VENIAM CORVIS, VEXAT CENSURA COLUMBAS (lat.) judecata îi iartă pe corbi și îi năpăstuiește pe porumbei – Iuvenal, „Satirae”, II, 63. Judecătorii se înclină în fața celor tari.

LUNCA CORBULUI, com. în jud. Argeș, situată în Câmpia Piteștiului, pe râul Cotmeana; 3.162 loc. (2000). Nod rutier. Popas turistic. Bisericile Sf. Maria, Sf. Nicolae și Sfinții Voievozi (sec. 18), în satul Pădureți și biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 19), în satul Catane.

OSTROVU CORBULUI, insulă românească situată în albia Dunării, în aval de municipiul Drobeta Turnu-Severin. Lungime: 5 km; lățime max.: 3 km.

Intrare: Corbu
Corbu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Corbu
Corbu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Corbu
Intrare: corb
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corb
  • corbul
  • corbu‑
plural
  • corbi
  • corbii
genitiv-dativ singular
  • corb
  • corbului
plural
  • corbi
  • corbilor
vocativ singular
plural
Intrare: corb-albastru
corb-albastru substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corb-albastru
  • corbul-albastru
plural
  • corbi-albaștri
  • corbii-albaștri
genitiv-dativ singular
  • corb-albastru
  • corbului-albastru
plural
  • corbi-albaștri
  • corbilor-albaștri
vocativ singular
plural
Intrare: corb-de-mare
corb-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corb-de-mare
  • corbul-de-mare
plural
  • corbi-de-mare
  • corbii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • corb-de-mare
  • corbului-de-mare
plural
  • corbi-de-mare
  • corbilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: corb-de-noapte
corb-de-noapte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corb-de-noapte
  • corbul-de-noapte
plural
  • corbi-de-noapte
  • corbii-de-noapte
genitiv-dativ singular
  • corb-de-noapte
  • corbului-de-noapte
plural
  • corbi-de-noapte
  • corbilor-de-noapte
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)