3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Comana f. 1. sat și mănăstire în jud. Vlașca: 2500 loc.; 2. nume a două sate în Transilvania: 762 și 984 loc.

coma sf [At: DAMÉ, T. 93 / Pl: ~ne / E: coamă + -ană] (Reg) Coamă a casei.

comấnă sf vz comună


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMÁNĂ s. v. coamă, creastă, culme.

coma s. v. COAMĂ. CREASTĂ. CULME.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cománă, cománe, s.f. (reg.) coama casei.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Comana, m-re în com. Comana, jud. Ilfov, atribuită de tradiție lui Vlad Țepeș, fapt confirmat de cercetări arheologice recente. A fost reclădită de Radu Șerban (1588-1609) și refăcută de Șerban Cantacuzino (1699-1703). Biserica m-rii a fost recosntruită în 1854.

COMANA 1. Com. în jud., Brașov, pe Olt; 2.714 loc. (1991). Reșed. com. este satul Comana de Jos. 2. Com. în jud. Constanța; 1.433 loc. (1991), 3. Com. în jud. Giurgiu; 8.401 loc. (1991). Iazuri și heleșteie. Piscicultură. Stație de c. f. Pe terit. comunei se află lacul (700 ha) și pădurea Comana (630,5 ha) declarată rezervație complexă în care se găsesc arbori ca Fraxinus ornus, Quercus cerris, Ulmus procera și plante ca Allium bulgaricum (usturoiul bulgăresc), Fritillaria orientalis (laleaua pestriță), bujorul sălbatic (monument al naturii) etc. Loc de agrement. Mănăstire construită, potrivit tradiției din sec. 15, biserica Sf. Nicolae reclădită în sec. 16-17; distrusă de turci a fost reconstruită în 1854.

Intrare: Comana
Comana nume propriu
nume propriu (I3)
  • Comana
Intrare: comană
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coma
  • comana
plural
  • comane
  • comanele
genitiv-dativ singular
  • comane
  • comanei
plural
  • comane
  • comanelor
vocativ singular
plural
Intrare: comână
comână
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.