3 intrări

9 definiții

Comana f. 1. sat și mănăstire în jud. Vlașca: 2500 loc.; 2. nume a două sate în Transilvania: 762 și 984 loc.

cománă sf [At: DAME, T. 93 / Pl: ~ne / E: coamă + -ană] (Reg) Coamă a casei.

comấnă sf vz comună

COMÁNĂ s. v. coamă, creastă, culme.

cománă, cománe, s.f. (reg.) coama casei.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COMANA 1. Com. în jud., Brașov, pe Olt; 2.714 loc. (1991). Reșed. com. este satul Comana de Jos. 2. Com. în jud. Constanța; 1.433 loc. (1991), 3. Com. în jud. Giurgiu; 8.401 loc. (1991). Iazuri și heleșteie. Piscicultură. Stație de c. f. Pe terit. comunei se află lacul (700 ha) și pădurea Comana (630,5 ha) declarată rezervație complexă în care se găsesc arbori ca Fraxinus ornus, Quercus cerris, Ulmus procera și plante ca Allium bulgaricum (usturoiul bulgăresc), Fritillaria orientalis (laleaua pestriță), bujorul sălbatic (monument al naturii) etc. Loc de agrement. Mănăstire construită, potrivit tradiției din sec. 15, biserica Sf. Nicolae reclădită în sec. 16-17; distrusă de turci a fost reconstruită în 1854.

cománă s. v. COAMĂ. CREASTĂ. CULME.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

Comana, m-re în com. Comana, jud. Ilfov, atribuită de tradiție lui Vlad Țepeș, fapt confirmat de cercetări arheologice recente. A fost reclădită de Radu Șerban (1588-1609) și refăcută de Șerban Cantacuzino (1699-1703). Biserica m-rii a fost recosntruită în 1854.

Intrare: comană
comană
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coma comana
plural comane comanele
genitiv-dativ singular comane comanei
plural comane comanelor
vocativ singular
plural
Intrare: comână
comână
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: Comana
Comana