3 intrări

23 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

cólic, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: cf fr côlon] Care se referă la colon Arteră ~ă.

cólică sf [At: CALENDARIU (1814), 168/16 / Pl: ~ici / E: fr colique] 1 Durere abdominală acută Si: (pop) rosătură, (reg) mătrice, matrichină, vătămătură. 2 (Îs) ~ici nefritice (sau renale) Dureri mari de rinichi.

CÓLIC, -Ă, colici, -ce, adj. Care se referă la colon. Arteră colică.Cf. fr. côlon.

CÓLICĂ, colici, s. f. Durere abdominală intensă care survine în criză. Colică nefritică. Colică biliară. – Din fr. colique, lat. colica.

În original, acc. greșit: COLÍCĂ. - LauraGellner

CÓLIC, -Ă, colici, -ce, adj. Care se referă la colon. Arteră colică.Cf. fr. côlon.

CÓLICĂ, colici, s. f. Durere abdominală intensă care survine în criză. Colică nefritică. Colică biliară. – Din fr. colique, lat. colica.

În original, acc. greșit: COLÍCĂ. - LauraGellner

CÓLICĂ, colici, s. f. (Mai ales la pl.) Simptom al unei boli la om și la animale, manifestat prin dureri puternice produse de contracția musculară a organului bolnav. ◊ Colici hepatice = dureri puternice de ficat. Colici nefritice = dureri mari de rinichi.

cólic adj. m., pl. cólici; f. cólică, pl. cólice

cólică s. f., g.-d. art. cólicii; pl. cólici

cólic adj. m., pl. cólici; f. sg. cólică, pl. cólice

cólică s. f., g.-d. art. cólicii; pl. cólici

CÓLICĂ s. (MED.) crampă, spasm, (reg.) apucat, apucătură, matrinchină, mătrice, strâns, strânsoare, strânsură, vătămătură. (~ biliară.)

CÓLIC, -Ă adj. (Med.) Care se referă la colon1 [în DN]. [< fr. côlique, cf. gr. kolon – intestin].

CÓLICĂ s.f. (Med.) Durere abdominală puternică cu caracter spasmodic. [< fr. colique, cf. gr. kolon – intestin].

CÓLIC2, -Ă adj. I. referitor la colon3. II. s. f. durere abdominală violentă cu caracter spasmodic. (< fr. colique)

CÓLIC1 adj. acid ~ = acid în fiere în combinație cu glicocolul și taurina. (< fr. cholique)

CÓLICĂ, colici, s.f. Durere abdominală violentă.

cólică (cólici), s. f. – Durere abdominală. – Mr. colică. Ngr. ϰόλιϰα, din it. colica.

CÓLICĂ ~ci f. Durere acută cu caracter spasmodic în cavitatea abdominală. [G.-D. colicii] /<fr. colique, lat. colica

colică f. durere de stomac, produsă mai adesea prin bucate nemistuite, poame necoapte și băuturi înghețate.

Intrare: colic
colic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colic colicul colică colica
plural colici colicii colice colicele
genitiv-dativ singular colic colicului colice colicei
plural colici colicilor colice colicelor
vocativ singular
plural
Intrare: colică
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colică colica
plural colici colicile
genitiv-dativ singular colici colicii
plural colici colicilor
vocativ singular
plural
Intrare: Colici
Colici