5 intrări

40 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CODAT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Care are coadă (lungă și stufoasă). 2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. – Coadă + suf, -at.

codat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: coda] (Rar) Codare.

codat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: coda] (D. texte scrise în limbaj obișnuit) Transformat în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (3).

codat, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: coadă + -at] 1 a (D. animale) Cu coada lungă și stufoasă Si: codălat (4-5). 2 a (D. ochi) Migdalat. 3 sm (Ent; pop) Vierme care se face în brânză, slănină stricată sau în mere. 4 sm (Ent; pop) Larvă a lardariului Si: strepede. 5 sm (Ent) Larvă (cu codă) a muștei Cristalis tenax. 6 sm (Zlg) Pui de broască Si: mormoloc

CODAT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Cu coada lungă și stufoasă 2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. – Coadă + suf. -at.

CODAT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre ochi) Prelung, migdalat. 2. (Despre animale) Cu coadă lungă, mare, stufoasă. Și codat, Și colțat, Și isteț, Și-ndrăzneț (Lupul). ȘEZ. XIII 25.

CODAT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre animale) Care are coadă lungă și stufoasă; cu coadă lungă și stufoasă. 2) (despre ochi) Care are formă alungită și subțiată spre tâmple; migdalat. /coadă + suf. ~at

codat a. 1. cu coadă (de vite) sau cu peduncul (de plante); 2. cu coada ochiului mare. ║ m. Mold. mormoloc (după coada-i cea lungă).

codát, -ă adj. Caudat, cu coadă. Ochĭ codațĭ, ochĭ lungĭ, ca migdalele. S. m. Fam. (Mold. sud.). Verme (larvă) de poame: cireșele astea aŭ codațĭ. Verme de excremente (larva mușteĭ eristalis tenax). Mormoloc, puĭ de broască. V. cîșiță.

CODA2, codez, vb. I. Tranz. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (2). – Din fr. coder.

CODA2, codez, vb. I. Tranz. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (2). – Din fr. coder.

coda2 vt [At: DEX2 / Pzi: ~dez / E: fr coder] A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (3).

codaț sm [At: DA / Pl: ~i / E: nct] Codan (5).

CODA vb. I. tr. A exprima un mesaj cu ajutorul unui cod (2). [Cf. fr. coder].

CODA2 vb. tr. a exprima un mesaj cu ajutorul unui cod1 (2); a codifica. (< fr. coder)

A CODA ~ez tranz. (texte, informații) A transforma într-un sistem de semne convenționale, folosind un cod; a cifra. /<fr. coder

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

codat1 adj. m., pl. codați; f. coda, pl. codate

codat3 (mormoloc) s. m., pl. codați

codat adj. m., pl. codați; f. codată, pl. codate

codat adj. m., pl. codați; f. sg. codată, pl. codate

coda1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. codez, 3 codea; conj. prez. 1 sg. să codez, 3 să codeze

pițigoi-codat (pasăre) s. m., pl. pițigoi-codați, art. pițigoii-codați

coda2 (a ~) vb., ind. prez. 3 codea

!pițigoi-codat (pasăre) s. m., pl. pițigoi-codați, art. pițigoii-codați

coda vb., ind. prez. 1 sg. codez, 3 sg. și pl. codea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

codat, codați, s.m. (reg.) mormoloc.

CODAT adj. alungit, migdalat, prelung. (Ochi ~.)

CODAȚ s. v. câșiță, strepede.

CODA vb. a cifra. (A ~ un text, un mesaj.)

A coda ≠ a decoda, a decodifica

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CODAT, -Ă adj. (< coda, cf. fr. coder): în sintagma mesaj codat (v.).

codaț, codați, s.m. – Muscă a cărei larvă trăiește în brânzeturi. E lungă de 1 cm și poate sări 25 cm în lungime și 20 cm în înălțime; strepede (Piophila casei; Diptere). Viermele din fructe; ciorman (ALRRM, 1973: 593). „Să știi că fără foc n-ar fi ieșit din tine codații care te mâncau înlontru” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 199). ♦ (onom.) Codaț, Codați, Codațiu, nume de familie (30 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Var. a lui codan < coadă „apendice” (MDA).

codaț, -i, s.m. – O muscă a cărei larvă trăiește în brânzeturi. E lungă de 1 cm și poate sări 25 cm în lungime și 20 cm în înălțime (Piophila casei; Diptere). Viermele din fructe; ciorman (ALR 1973: 593). Codaț, nume de familie provenit dintr-o poreclă: codaț „vierme” (V. Radu 2005: 58). – Din coadă „apendice” (< lat. pocoda) (DER) + -aț.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Cod/a, -aba, -aciu, -ae, -alb, -at, -ăești, -ău, -ăuș; -ea, -eiu, -ia v. Coadă 1 – 3, 5 – 9.

Intrare: Codat
Codat nume propriu
nume propriu (I3)
  • Codat
Intrare: codat
codat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codat
  • codatul
  • codatu‑
  • coda
  • codata
plural
  • codați
  • codații
  • codate
  • codatele
genitiv-dativ singular
  • codat
  • codatului
  • codate
  • codatei
plural
  • codați
  • codaților
  • codate
  • codatelor
vocativ singular
plural
Intrare: coda (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coda
  • codare
  • codat
  • codatu‑
  • codând
  • codându‑
singular plural
  • codea
  • codați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • codez
(să)
  • codez
  • codam
  • codai
  • codasem
a II-a (tu)
  • codezi
(să)
  • codezi
  • codai
  • codași
  • codaseși
a III-a (el, ea)
  • codea
(să)
  • codeze
  • coda
  • codă
  • codase
plural I (noi)
  • codăm
(să)
  • codăm
  • codam
  • codarăm
  • codaserăm
  • codasem
a II-a (voi)
  • codați
(să)
  • codați
  • codați
  • codarăți
  • codaserăți
  • codaseți
a III-a (ei, ele)
  • codea
(să)
  • codeze
  • codau
  • coda
  • codaseră
Intrare: codaț
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codaț
  • codațul
  • codațu‑
plural
  • codați
  • codații
genitiv-dativ singular
  • codaț
  • codațului
plural
  • codați
  • codaților
vocativ singular
plural
Intrare: pițigoi-codat
pițigoi-codat substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pițigoi-codat
  • pițigoiul-codat
plural
  • pițigoi-codați
  • pițigoii-codați
genitiv-dativ singular
  • pițigoi-codat
  • pițigoiului-codat
plural
  • pițigoi-codați
  • pițigoilor-codați
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

codat, codaadjectiv

  • 1. (Despre animale) Care are coadă (lungă și stufoasă). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Și codat, Și colțat, Și isteț, Și-ndrăzneț (Lupul). ȘEZ. XIII 25. DLRLC
  • 2. Despre ochi: alungit, migdalat, prelung. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Coadă + sufix -at. DEX '09 DEX '98

coda, codezverb

  • 1. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic