3 intrări

3 definiții

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CLEISTOCACTUS Lem., CLEISTOCACTUS, fam. Cactaceae. Gen originar din America de S, peste 16 specii, plante cilindrice, erecte sau repente, subțiri, destul de înalte, ramificate de la bază. Au areole numeroase, eliptice sau rotunde, pîsloase (albe, negre, galbene, maro), pe coastele tulpinii spini frumoși și deși, maronii, gălbui, albi, cei marginali cca 1,6 cm lungime, cei centrali cca 5 cm lungime. Flori cu un tub lung, îngust, aproape închis, petale răsfrînte, roșii, verzi, stamine proeminente. Fructe globuloase, mici, roșii.

Cleistocactus baumannii Lem. (syn. Cereus baumannii Lem.). Specie cu flori portocalii sau roșii-aprins. Plantă verde, sveltă, ramificată de la bază, lujeri cca 4 cm grosime, cca 16 coaste cu areole dense și cca 20 spini galbeni-maro cu vîrful ceva mai deschis (cei marginali pînă la 1,6 cm lungime, cel central mult mai lung).

Cleistocactus strausii (Heese) Bckbg. (syn. Pilocereus strausii Heese). Specie cu flori (cca 10 cm lungime) tubuloase, roșii-carmin. Plantă înaltă de 1 m, puțin ramificată, sub formă de coloană, acoperită cu peri albi, denși, 25 coaste și areole mici, alb-pîsloase, cu cca 40 spini marginali albi, subțiri, cca 1,6 cm lungime și 4 centrali, galbeni-pal. cca 2,5 cm lungime.

Intrare: Cleistocactus (gen de plante)
Cleistocactus (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Cleistocactus
Intrare: Cleistocactus baumannii
Cleistocactus baumannii park  nomenclatura binară
compus
  • Cleistocactus baumannii
Intrare: Cleistocactus strausii
Cleistocactus strausii park  nomenclatura binară
compus
  • Cleistocactus strausii