2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciuc1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: bg чук] (Reg) Târnăcop.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciuc, ciucuri, s.n. (reg.) târnăcop, cioacă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CIUCU, George (1927-1990, n. Cristian, jud. Brașov), matematician român. M. coresp. al Acad. (1974), prof. univ. la București. Lucrări în domeniul teoriei probabilităților și al aplicațiilor acesteia.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Ciucu
Intrare: ciuc (obiect)
ciuc (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)