3 intrări

Articole pe această temă:

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciréș sm [At: ANON. CAR. / V: cerắș, ce~, ~rắș, ciu~ / Pl: ~i / E: ml *ceresius] 1 (Bot.) Pom fructifer cu frunze ovale alungite, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Cerasus avium). 2 (Pfm; îe) A privi la cineva ca la un ~ copt A privi cu mare admirație (și poftă). 3 (Bot; îc) ~-amar (sau ~-de-pădure, ~-păsăresc, ~-sălbatic) Pomul Prunus avium. 4 (Bot; îc) ~-pietros Pomul Prunus duracina. 5 (Bot; îc) ~-de-Ispas sau ~-dulce, ~-negru Pomul Prunus juliana. 6 (Bot; îc) ~-de-Bărăgan, ~-pitic Pomul Prunus Chamoecerasus.

CIRÉȘ, cireși, s. m. Pom fructifer cu frunze ovale alungite, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Prunus avium).Lat. *ceresius (= cerasus).

CIRÉȘ, cireși, s. m. Pom fructifer cu frunze ovale alungite, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Cerasus avium).Lat. *ceresius (= cerasus).

CIRÉȘ, cireși, s. m. Pom roditor din familia rozaceelor, cu flori albe și fructele drupe rotunde, roșii, foarte gustoase, asemănătoare cu vișinele, care se coc la sfîrșitul primăverii (Primus avium). Flori albe plouă din cireși. SADOVEANU, O. III 113. Cînd colo, mă trezesc în cireșul femeii. CREANGĂ, A. 48. Atît de fragedă, te-asemeni Cu floarea albă de cireș. EMINESCU, O. I 117. Badea nalt cît un cireș... JARNÍK-BÎRSEANU, D. 429. ◊ (În comparații) împăratul se topea de dragoste pentru Ileana Sinziana și se uita la dînsa ca la un cireș copt. ISPIRESCU, L. 29.

CIRÉȘ ~i m. Pom fructifer cu frunze ovale și flori albe, cultivat pentru fructele sale mici, cărnoase și pentru lemnul care este folosit în industria mobilei. /<lat. ceresius

cireș m. 1. pom din familia rozaceelor care face cireșe (Cerasus); 2. lemnul său. [Lat. *CERESIUS (= CERASUS)].

ciréș m. (d. cireșă saŭ d. lat. ceresius îld. ceráseus, din cérasus, cireșă, cireș; it. ciriegio și ciliegio, sp. cerezo). Un pom rozaceŭ care face niște bobițe roșiĭ foarte gustoase. Cireș amar, cireș care face cireșe amare. Fig. A te uĭta ca la un cireș copt, a te uĭta cu mare poftă. V. vișin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciréș s. m., pl. ciréși

ciréș s. m., pl. ciréși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIRÉȘ s. (BOT.) cireș-de-Bărăgan (Prunus fructicosa) = vișinel, cireș-pitic, vișin-sălbatic; cireș-pitic v. cireș-de-Bărăgan.

CIREȘ s. (BOT.) cireș-de-Bărăgan (Prunus fructicosa) = vișinel, cireș-pitic, vișin-sălbatic; cireș-pitic (Prunus fructicosa) = vișinel, cireș-de-Bărăgan, vișin-sălbatic.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIRÉȘ (lat. *ceresius) s. m. Arbore fructifer din familia rozaceelor, înalt de 8-12 m, cu trunchiul brun-cenușiu, frunze alungit-ovale și flori albe (Cerasus avium). Lemnul este folosit în industria mobilei.

CIREȘ subst. 1. – Ion, mold. (Sur VII). Piscul lui Cireș t.; 2. Cireșoaia, t. < n. marital. 3. Cireșco megiaș (16 B IV 209) 4. Cireașă, V. (AO IV 466). V. și derivatele de la Ceară.

Prunus avium L., «Cireș pădureț». Specie care înflorește primăvara. Flori albe, lung- pedunculate, grupate cîte 3-6 în corimbe umbeliforme. Frunze de la invers-ovate la alungite, lucioase, glabre. pînă la 15 cm lungime, pe partea inferioară pubescente, cu pețiol pînă la 6 cm lungime, cu glande, lamină puțin încrețită, acuminată. Arbore peste 15 m înălțime, coroană piramidal-ovată, scoarță lucioasă, netedă, care se exfoliază. Fructe, drupe negre-roșietice, rotunde, nepăroase și comestibile.

Prunus serrulata Lindl., « Cireș japonez ». Specie care înflorește primăvara, înainte sau o dată cu înfrunzirea. Flori albe, 3-5 în raceme pendente, neparfumate. Frunze ovoide cu vîrf lung, ascuțit, 6-12 cm lungime, serate, glabre, pe partea inferioară glauce, pe cea superioară verzi-închis. Arbore pînă la 25 m înălțime, cu scoarță netedă, maro-închis, ramurile tinere glabre. Fructe negre.

Intrare: cireș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cireș
  • cireșul
  • cireșu‑
plural
  • cireși
  • cireșii
genitiv-dativ singular
  • cireș
  • cireșului
plural
  • cireși
  • cireșilor
vocativ singular
plural
Intrare: Cireș
Cireș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cireș
Intrare: cireș japonez
cireș japonez substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cireș japonez
  • cireșul japonez
plural
  • cireși japonezi
  • cireșii japonezi
genitiv-dativ singular
  • cireș japonez
  • cireșului japonez
plural
  • cireși japonezi
  • cireșilor japonezi
vocativ singular
plural
Prunus serrulata biologie  nomenclatura binară
compus
  • Prunus serrulata
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cireș fructicosa Prunus

  • 1. Pom fructifer cu frunze ovale alungite, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Prunus avium).
    surse: DEX '09 DLRLC diminutive: cireșel 5 exemple
    exemple
    • Flori albe plouă din cireși. SADOVEANU, O. III 113.
      surse: DLRLC
    • Cînd colo, mă trezesc în cireșul femeii. CREANGĂ, A. 48.
      surse: DLRLC
    • Atît de fragedă, te-asemeni Cu floarea albă de cireș. EMINESCU, O. I 117.
      surse: DLRLC
    • Badea nalt cît un cireș... JARNÍK-BÎRSEANU, D. 429.
      surse: DLRLC
    • în comparații Împăratul se topea de dragoste pentru Ileana Sinziana și se uita la dînsa ca la un cireș copt. ISPIRESCU, L. 29.
      surse: DLRLC

etimologie: