2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciortí [At: NECULCE, ap. LET. II, 226/19 / Pzi: ~tésc / E: ns] (Reg) 1 vrr A se certa. 2 vt A fura.

ciortì v. Mold. 1. a șterpeli: Muscalii ne mai ciortesc o bucată de pământ GHICA; 2. a se cam certa. [Origină necunoscută].

cĭortésc (mă) v. refl. (cp. cu rus. čort, dracu, adică „a da draculuĭ, a drăcui”). Mold. Vechĭ. Mă cert.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIORTÍ vb. v. ciondăni, ciorovăi.

ciorti vb. v. CIONDĂNI. CIOROVĂI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciortí, ciortésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se certa, a se sfădi, a se ciondăni, a se ciorovăi. 2. a fura, a șterpeli, a ciordi, a ciujdi.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIORTEȘTI, com. în jud. Iași; 4.743 loc. (1991). Expl. de gresii și calcare (Coropceni). Centru de vinificație.

Ciort/acu, -ea, -ei, -ești, -lea v. Drac II 2.

Intrare: Ciortești
Ciortești substantiv neutru
substantiv neutru (N62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Ciortești
  • Ciorteștiul
  • Ciorteștiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • Ciortești
  • Ciorteștiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ciorti
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciorti
  • ciortire
  • ciortit
  • ciortitu‑
  • ciortind
  • ciortindu‑
singular plural
  • ciortește
  • ciortiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciortesc
(să)
  • ciortesc
  • ciorteam
  • ciortii
  • ciortisem
a II-a (tu)
  • ciortești
(să)
  • ciortești
  • ciorteai
  • ciortiși
  • ciortiseși
a III-a (el, ea)
  • ciortește
(să)
  • ciortească
  • ciortea
  • ciorti
  • ciortise
plural I (noi)
  • ciortim
(să)
  • ciortim
  • ciorteam
  • ciortirăm
  • ciortiserăm
  • ciortisem
a II-a (voi)
  • ciortiți
(să)
  • ciortiți
  • ciorteați
  • ciortirăți
  • ciortiserăți
  • ciortiseți
a III-a (ei, ele)
  • ciortesc
(să)
  • ciortească
  • ciorteau
  • ciorti
  • ciortiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)