2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciopor sn [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 257/3 / V: cip~, cipru2, cipur / Pl: ~oare, (pop) ~oa / E: mg csoport] (Reg) 1 Grup de animale de același fel Si: cârd, cireadă, ciurdă, stol, turmă. 2 Grup de oameni Si: ceată, mulțime, trupă. 3-4 (Îlaj; îlav) (Care este) cu ~ul (Care este) în cantitate sau număr mare. 5 Parte a unei turme de oi.

CIOPÓR, ciopoare, s. n. 1. Grup de animale de același fel (și de aceeași vârstă). 2. Grup, ceată, mulțime de oameni. – Din magh. csoport.

CIOPÓR, ciopoare, s. n. 1. Grup de animale de același fel (și de aceeași vârstă). V. cârd, cireadă, turmă. 2. Grup, ceată, mulțime de oameni. – Din magh. csoport.

CIOPÓR, ciopoare, s. n. 1. Grup de animale de același fel, îndeosebi vite sau păsări de casă; cîrd, cireadă, turmă. O să-i dea fetei de zestre un ciopor de oi. STANCU, 13. Un ciopor de 100 capete. I. IONESCU, M. 566. 2. Grup de oameni; ceată, trupă, grămadă, gloată, mulțime. Sus în codru Arde focu, Șade lîngă foc cioporu De fîrtați încruntați. BENIUC, în POEZ. N. 61. Unde văd ciopor de fete Trec prin apă mort de sete. HODOȘ, P. P. ◊ (în comparații) Rumînii se adună, ciopor, la primărie. STANCU, D. 53.

CIOPÓR ~oáre n. înv. 1) Grup mare de animale de același fel care umblă împreună; turmă; cârd. Un ~ de oi. 2) fig. peior. Mulțime neorganizată de oameni; gloată. [Sil. cio-por] /<ung. csoport(t)

ciopor n. 1. Tr. turmă de oi sau de vite; 2. (Gorj) grămadă, în genere. [Serb. ČOPOR].

cĭopór n., pl. oare (ung. csopor și csoport, de unde și sîrb. čopor, id.). Vest. Turmă pînă la o mie de oĭ saŭ și maĭ mică orĭ chear „boteĭ” saŭ „cîrd”. Adv. Grămadă, buluc, cĭotcă: cîțĭva țăranĭ se adunară cĭopor într’un colț (Rebr. 139). – Rar și cipor și cĭoport, pl. oarte. V. tîrlă 1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciopór s. n., pl. ciopoáre

ciopór s. n., pl. ciopoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOPÓR s. v. bandă, buluc, ceată, cireadă, cârd, droaie, gloată, grămadă, grup, mulțime, pâlc, stol, turmă.

CIOPÓR s. cârd. (Un ~ de oi.)

ciopor s. v. BANDĂ. BULUC. CEATĂ. CIREADĂ. CÎRD. DROAIE. GLOATĂ. GRĂMADĂ. GRUP. MULȚIME. PÎLC. STOL. TURMĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ciopór (ciopoáre), s. n.1. Turmă, cireadă. – 2. În cadrul unei stîne, grup de animale de același fel (de obicei fiecare turmă conține trei ciopoare: oi cu miei, oi sterpe și berbeci de prăsilă). – 3. Mulțime. Mag. csoport (Miklosich, Fremdw., 82; Cihac, II, 491; Drăganu, Dacor., IV, 754; Pușcariu, Lr., 105); cf. sb., cr., bg. čopor.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciopór, ciopoare, s.n. – (reg.) 1. Grup. 2. Turmă de oi. 3. Cârd, grămadă: „Ei s-o strâns cu toți ciopoară, / Pă Hristos ca să-l omoară” (Bârlea, 1924, I: 135). ♦ (onom.) Ciopor, nume de familie în Maramureș. – Din magh. csoport „grupă, grămadă, ceată, cârd” (Miklosich, Cihac, Drăganu, Pușcariu, cf. DER; MDA).

ciopór, ciopoare, s.n. – 1. Grup. 2. Turmă de oi. 3. Cârd, grămadă: „Ei s-o strâns cu toți ciopoară, / Pă Hristos ca să-l omoară” (Bârlea 1924 I: 135). – Din magh. csoport, cf. bg. čopor (DER).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIOPOR, b. (Sd IV 38), < subst.

Intrare: ciopor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciopor
  • cioporul
  • cioporu‑
plural
  • ciopoare
  • ciopoarele
genitiv-dativ singular
  • ciopor
  • cioporului
plural
  • ciopoare
  • ciopoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: Ciopor
Ciopor nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ciopor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ciopor

  • 1. Grup de animale de același fel (și de aceeași vârstă).
    exemple
    • O să-i dea fetei de zestre un ciopor de oi. STANCU, 13.
      surse: DLRLC
    • Un ciopor de 100 capete. I. IONESCU, M. 566.
      surse: DLRLC
  • 2. Grup, ceată, mulțime de oameni.
    exemple
    • Sus în codru Arde focu, Șade lîngă foc cioporu De fîrtați Încruntați. BENIUC, în POEZ. N. 61.
      surse: DLRLC
    • Unde văd ciopor de fete Trec prin apă mort de sete. HODOȘ, P. P. 170.
      surse: DLRLC
    • în comparații Rumînii se adună, ciopor, la primărie. STANCU, D. 53.
      surse: DLRLC

etimologie: