5 intrări

47 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chíle sfp [At: LTR / E: nct] Ardei iuți, cu fructe mici, conice, de culoare verde, în stare crudă, care devin roșii la maturitate.

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].

CHÍLĂ3 s. f. v. chil2.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Element pricipal de rezistență al osaturii unei nave, dispus pe axa longitudinală a fundului navei. – Din fr. quille.

CHÍLĂ1, chile, s. f. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. – Din tc. kile.

CHÍLĂ1, chile, s. f. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. – Din tc. kile.

chil2 sn [At: I. IONESCU, D. 254 / Pl: ~e / E: ger Kühl(röbre) cf chilștoc] (Gms) Țeavă de răcit.

chil1 sn [At: DA / Pl: ~e / E: kil(ogram)] (Fam) Kilogram.

chílă2 sf [At: NOVACOVICIU, C. B. 7 / Pl: ~le / E: nct] (Ban; csnp) Boccea.

chílă1 sf [At: URICARIUL, ap. CIHAC, II, 49 / V: pi~ / Pl: ~le / E: tc klî] 1 Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. 2 (Înv) Impozit care se plătea cu un anumit număr de chile de cereale. 3 (Îe) Cu ~ Cu nemiluita.

chílă3 sf [At: DOSOFTEI, V. S. 74/2 / Pl: ~le / E: vsl кула] 1 (Med; pop) Hernie. 2 (Îdt) Om de nimic.

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kilogram.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Element principal de rezistență al osaturii unei nave, așezat pe axa longitudinală a fundului navei. – Din fr. quille.

CHIL2, chile, s. n. (Familiar) Kilogram. Un chil de mere. – Variantă: (regional) chílă s. f.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Veche măsură de capacitate, întrebuințată mai ales pentru cereale, a cărei valoare era de aproximativ 500 kg. Dacă vrei să-mi dai grîul cu 50 de lei chila... îți cumpăr tocită pînea de pe moșie. ALECSANDRI, T. I 347. Să mi te-ngrași [murgule] Că am să te vînz În tîrg la Buzău, Pe chile de grîu. TEODORESCU, P. P. 57.

CHÍLĂ3, chile, s. f. Piesă de rezistență așezată pe axa longitudinală a fundului unei nave, în exteriorul ei, de care se prind bordurile navei. – Fr. quille.

CHÍLĂ1 s. f. v. chil2.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Veche măsură de capacitate, egală cu circa 500 de kilograme și întrebuințată mai ales pentru cereale. – Tc. kile.

CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel].

CHÍLĂ s. f. element principal longitudinal al osaturii unei nave, în partea inferioară, baza scheletului acesteia. (< fr. quille)

CHÍLĂ2 ~e f. Element principal din osatura unei nave, dispus pe fundul acesteia în plan longitudinal. /<fr. quille

CHÍLĂ1 ~e f. înv. Unitate de măsură pentru capacitate egală cu 430 de litri în Moldova și cu 680 de litri în Țara Românească. /<turc. kilé

CHILĂ1 s. f. (Mold., ȚR) Masura de capacitate. A: Cumpăr făină, chila cîte 20 galbini de aur. N. COSTIN. B: Se scumpi grîul cît se vindea chila 12 galbeni de aur. PAT. 1676, 17v ; cf. PAT 1676, 175 Etimologie: tc. kile.

chilă f. veche măsură de capacitate pentru cereale (679 l. 268 în Muntenia și 430 l. în Moldova). [Turc. KILÈ (cf. dimerlie)].

Chili[1] n. (cit. Cili), cea mai prosperă republică în America de S., pe Marele Ocean (Pacific), formând o fășie îngustă de pământ, cu o populațiune de 4.200.000 loc. și cu cap. Santiago.

  1. este vorba de Chile — raduborza

*2) chil n., pl. urĭ. Vulg. Chilogram.

2) chílă f., pl. e (turc. kile, pop. kilo, d. mgr. kílon, vgr. koilon, cavitate; ung. sîrb. kila). O veche măsură de capacitate p. cereale (în Munt. avea 10 banițe marĭ saŭ 20 micĭ saŭ 400 de ocale; în Mold. avea 2 merțe saŭ 20 de demerliĭ (banițe) saŭ 240 de ocale. Chila de 20 de banițe se obișnuia în Munt. încă în ainte de 1600).

1) chílă f., pl. e (vsl. kyla, bg. sîrb. kila, d. mgr. kili, vgr. kéle, ernie. V. schilav). Vechĭ. Ernie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Chíle (stat) (sp.) [ch pron. č] s. propriu n., g.-d. (statului) Chíle

chílă (măsură de capacitate, parte a navei) s. f., g.-d. art. chílei; pl. chíle

chílă (măsură, capacitate pentru cereale, parte a navei) s. f., g.-d. art. chílei; pl. chíle

chilă (veche măsură de capacitate).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHIL s. kilo, kilogram. (Un ~ de zahăr.)

CHIL s. kilo, kilogram. (Un ~ de zahăr.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chil (chíle), s. n. – La alambic, tub refrigerant. Germ. Kühl(schlange). Aceeași parte a alambicului se mai numește chilștoc, s. n., din germ. Kühlstock (DAR); de unde s-a obținut var., cf. chiostec, chiștoc, s. n. (muc de țigară).

chílă (chíle), s. f.1. Hernie. – 2. Infirmitate. Sl. kyla (Cihac, II, 49; Berneker 677); cf. bg. kila, sb. kila, rus. kilá.Der. chilav, adj. (infirm, sfrijit, pipernicit), bg., sb. kilav „care are hernie”; chivăli (var. schivăli, deschilăvi), vb. (a vătăma, a răni); chilăvie (var. schilăvie, schilăvenie), s. f. (durere, beteșug). Pentru der. cf. și Miklosich, Slaw. Elem., 27 și Conev 91.

chílă (chíle), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, de origine turcească, folosită pînă la jumătatea sec. XIX, de importanță variabilă după regiuni (chilă de Stambul = 22 banițe sau 440 ocale; chilă de Salonic = 3,75 ori cea dinainte; chilă de Brăila = 8 banițe sau 3,963 hl; chilă de Galați sau de Moldova = 2 mierțe sau 20 banițe, adică 4,16 hl; chilă de Basarabia = 4,57 hl). Tc. kile, din ngr. ϰοĩλον (Roesler 596; Șeineanu, II, 110; Meyer 224; Lokotsch 1174a); cf. alb. kilë.Der. (înv.) chiligiu, s. m. (hamal).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chil s.n. (reg.) țeavă de răcit (la alambic).

chílă, chíle, s.f. (înv.) 1. veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. 2. impozit care se plătea cu un anumit număr de chile de cereale. 3. hernie, surpătură, vătămătură. 4. om de nimic, amărât, prăpădit, sărman.

CHILĂ tub longitudinal pe axa de simetrie longitudinală a unui deltaplan, constituind elementul principal de rezistență.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHILE [cíle], stat în America de Sud, de-a lungul coastei Oc. Pacific; 756,9 mii km2; 12,96 mil. loc. (1989). Limba oficială: spaniola. Cap.: Santiago. Orașe pr.: Vina del Mar, Conceptión, Valparaiso, Talcahuano, Antofagasta. Populație urbană: 83%. Este împărțit în 12 regiuni și o regiune metropolitană. Țărmul Pacific (4.300 km în lungime) este dantelat și înalt, iar în S formează fiorduri însoțite de numeroase insule. Relief muntos (Anzii chilieni), cu alt. ce depășesc frecvent 6.000 m, care închide o depresiune, numită Valle Central, în S – cea mai productivă și populată zonă a țării. În N se află deșertul Atacama. Climă deșertică în N (Arica este polul mondial al aridității), subtropicală în partea centrală și temperat-oceanică, în S. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbuni (2,1 mil. t, 1988), min. de fier (7,9 mil. t, 1988), salpetru, sare (865 mii t, 1987), guano (5,7 mil. t, 1987, locul 1 pe glob), aur (17.035 kg, 1987), argint, cupru (1,47 mii t, locul 2 pe glob), plumb, zinc, molibden (10.739 t, 1987) ș.a. Ind. țării produce energie electrică (16,9 miliarde kWh, 1988), oțel, fontă, cupru blister (837 mii t, 1988), cupru rafinat (853,2 mii t, 1988), nave, anvelope (1,34 mil. buc., 1988), celuloză și hîrtie, ciment, mașini agricole, țesături de lînă și bumbac, produse alim. (zahăr, produse din carne, lactate) ș.a. Se cultivă numai 5,8% din supr. țării cu grîu (1,8 mil. t, 1989), porumb, cartofi, sfeclă de zahăr (2,8 mil. t, 1989), orez, rapiță, plante furajere. Pomicultura și viticultura se practică mai ales în centrul țării. Creșterea animalelor: bovine (3,5 mil. capete, 1989), ovine (6,6 mil. capete, 1989), porcine, caprine, lame și alpaca. C. f.: 10,8 mii km. Căi rutiere: 79,2 mii km. Flotă comercială: 912,7 mii t (1988). Pescuit: 5,2 mil. t (1988). Moneda: 1 peso = 100 escudos. Exportă cupru (c. 40%), minereuri, produse agricole și alim., lemn și produse din lemn, celuloză și hîrtie, produse chim. ș.a. și importă produse chimice, petrol brut, echipament electric, autovehicule, produse textile, siderurgice, petroliere, echipament electronic ș.a. – Istoric. Locuit din cele mai vechi timpuri de triburi amerindiene (araucani, alcalufi ș.a.), terit. C., descoperit în 1520 de Magellan, a fost cucerit începînd cu sec. 16 de către conchistadorii spanioli. În cursul Războiului pentru Independența Coloniilor Spaniole din America (1810-1826). C. și-a dobîndit independența (12 febr. 1818). În a doua jumătate a sec. 19 s-a intensificat pătrunderea în C. a capitalului străin, în primul rînd a celui englez. În urma războiului din 1879-1884 împotriva statelor Perú și Bolivia, C. a dobîndit întinse terit. bogate în salpetru. După cel de-al doilea război mondial viața politică a C. se caracterizează prin polarizarea forțelor de stînga concretizată în crearea, în 1956, a Frontului de Acțiune Populară (transformat în 1969 în Unitatea Poporului). În 1956 a fost creat Frontul Unității Populare. După alegerile din 1970, Unitatea Populară a format guvernul, condus de de S. Allende Gossens, lider al Partidului Socialist din C. În urma loviturii de stat militare din 11 sept. 1973, S. Allende moare, parlamentul dizolvat, partidele politice și sindicatele sînt interzise și se instituie un regim de dictatură militară în frunte cu generalul Augusto Pinochet. La plebiscitul din 5 oct. 1988, acesta suferă o mare înfrîngere, ceea ce a dus la restaurarea democrației o dată cu alegerile generale din dec. 1989. Puterea executivă este exercitată de președinte, care este și șeful guvernului, iar cea legislativă de Congresul Național.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

chil, chile s. n. (vulg.) 1. penis. 2. vulvă; vagin.

de unde chilu’ babei / pielea / pălăria mea? expr. de unde naiba?

doi la metru, trei la chil expr. (glum.) persoană scundă și slabă.

Intrare: chile
chile
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Chile
Chile nume propriu
nume propriu (I3)
  • Chile
Intrare: chil (u.m.)
chil1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DEX '98, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chil
  • chilul
  • chilu‑
plural
  • chile
  • chilele
genitiv-dativ singular
  • chil
  • chilului
plural
  • chile
  • chilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chi
  • chila
plural
  • chile
  • chilele
genitiv-dativ singular
  • chile
  • chilei
plural
  • chile
  • chilelor
vocativ singular
plural
Intrare: chilă (nav.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chi
  • chila
plural
  • chile
  • chilele
genitiv-dativ singular
  • chile
  • chilei
plural
  • chile
  • chilelor
vocativ singular
plural
Intrare: chilă (u.m.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chi
  • chila
plural
  • chile
  • chilele
genitiv-dativ singular
  • chile
  • chilei
plural
  • chile
  • chilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chilă (nav.)

  • 1. Element pricipal de rezistență al osaturii unei nave, dispus pe axa longitudinală a fundului navei.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

chilă (u.m.)

  • 1. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Dacă vrei să-mi dai grîul cu 50 de lei chila... îți cumpăr toată pînea de pe moșie. ALECSANDRI, T. I 347.
      surse: DLRLC
    • Să mi te-ngrași [murgule] Că am să te vînz În tîrg la Buzău, Pe chile de grîu. TEODORESCU, P. P. 57.
      surse: DLRLC

etimologie:

chil (u.m.) chilă

etimologie:

  • kil[ogram]
    surse: DEX '09 DLRM