3 intrări

3 definiții


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CEPHALOTAXUS Sieb. et Zucc., CEFALOTAXUS, fam. Cephalotaxaceae. Gen originar din China și Japonia, 5-6 specii, cu ramuri elastice, arcuite în părți. Frunze (cca 2,5-6,5 cm lungime) acicular-lățite curbate, așezate distih, înțepătoare, verzi-închis, pe partea inferioară cu două dungi stomatifere late, persistente, pețiolul decurent. Florile unisexuate, dioice, rar monoice, în capitule globuloase terminale, cele femele 5-6, verzi-gălbui, pedunculate, cele mascule numeroase, cîte 2.

Cephalotaxus drupacea Sieb. et Zucc. Specie cu flori unisexuate, dioice, în capitule globuloase, verzi-gălbui, terminale. Arbust cu mai multe tulpini sau arbore înalt- de cca 10 m. Scoarță brun-roșiatică. Ramuri verticilate, lujerii dispuși distih. Frunzele (cca 4 cm lungime) aciculare, persistente, pieloase, alterne, curbate, slab-înțepătoare la vîrf, dispuse distih, verzi-închis, pe partea inferioară cu două dungi late formate din stomate albicioase, pe cea superioară cu o nervură mediană evidentă. Semințe brun-roșcate, des solitare, pendente, ovoide (Pl. 18, fig. 104).

Cephalotaxus fortunei Hook. Specie cu frunze liniar-lanceolate.

Intrare: Cephalotaxus (gen de plante)
Cephalotaxus (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Cephalotaxus
Intrare: Cephalotaxus drupacea
Cephalotaxus drupacea  nomenclatura binară
compus
  • Cephalotaxus drupacea
Intrare: Cephalotaxus fortunei
Cephalotaxus fortunei  nomenclatura binară
compus
  • Cephalotaxus fortunei