3 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căsaș [At: VARLAAM, C. 280/2 / Pl: ~i, (2) ~aci / E: casă + -aș cf căsar1] 1-2 sm, a (Om) care este stabilit, cu casă Si: casnic, căsar2, căsător, gospodar, soț. 3 sm (Mpl) Persoane care locuiesc într-o casă (sub autoritatea unui membru de familie).

Las Casas m. episcop spaniol în Mexic, faimos pentru zelul cu care luă în apărare pe americanii indigeni în contra barbariei spaniole (1474-1566).

căsáș, -ă s. Vechĭ. Curtean (Ur.). Rar azĭ. Căsean, cel ce locuĭește într’o casă cu alțiĭ la un loc: se credea că dacă se înoĭesc ferestrele uneĭ case vechĭ, va muri unu din casașĭ (Șez. 36, 32). Om căsătorit, proprietar de casă, gospodar (Let. 2, 22). – Și ca adj. oamenĭ căsașĭ (Let. 2, 33).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂSÁȘ s. v. bărbat, gospodar, soț.

căsaș s. v. BĂRBAT. GOSPODAR. SOȚ.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LAS CASAS, Bartolomé de (1474-1566), misionar dominican, istoric și umanist spaniol. Supranumit „Apostolul indienilor”. Activitate misionară în Antile și America spaniolă. Apărător al drepturilor amerindienilor împotriva cuceritorilor spanioli, vizând o colonizare mai umană. Episcop de Chiapas, Mexic (1544-1547). Descurajat de autorități s-a întors în Spania (1547). Autor al unei monumentale „Istorii a Indiilor”.

PAQUIMÉ-CASAS GRANDES, zonă arheologică în N Mexicului (Chihuahua), la SV de Ciudad Juárez. Vestigii ale civilizației amerindienilor pueblo (dezvoltată și în SV S.U.A.) ajunsă la apogeu în sec. 14-15 și dispărută pe neașteptate în timpul colonizării spaniole. Inclusă (din 1998) în patrimoniul cultural universal.

Intrare: Casas
Casas
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: căsaș (adj.)
căsaș adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căsaș
  • căsașul
  • căsașu‑
  • căsașă
  • căsașa
plural
  • căsași
  • căsașii
  • căsașe
  • căsașele
genitiv-dativ singular
  • căsaș
  • căsașului
  • căsașe
  • căsașei
plural
  • căsași
  • căsașilor
  • căsașe
  • căsașelor
vocativ singular
plural
Intrare: căsaș (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căsaș
  • căsașul
  • căsașu‑
plural
  • căsași
  • căsașii
genitiv-dativ singular
  • căsaș
  • căsașului
plural
  • căsași
  • căsașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)