6 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

carica1 vt [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 108, 11/5 / Pzi: ~chez / E: it caricare] 1 (Iuz) A caricaturiza. 2 A încărca o navă.

CARICÁ vb. I. tr. A încărca o navă. [< it. caricare].

CARICÁ vb. tr. 1. a încărca o navă. 2. a exagera, a șarja. (< it. caricare, lat. carricare)

carícă sf vz cărică

cărica vt [At: ANON. CAR. / V: car~, ~igá / Pzi: ~ichéz / E: cărică] (Reg) A învârti.

cărícă1 sf [At: ANON. CAR. / V: car~, ~ígă (pl: ~igi, reg, ~iji), gărígă / Pl: ~íci / E: mg karika (garika)] (Reg) 1 Rotiță. 2 Rotița de care atârnă sforile ițelor. 3 Scripetele sucalei. 4 Rotița de la fus. 5 Roata olarului pe care se așază lutul. 6 (Lpl) Roțile concentrice detașabile de la plită Si: capace. 7 (Îf -igi) Fiecare dintre zalele unui lanț.

cărícă2 sf [At: COMAN, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Grămadă de lucruri.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

caricá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carícă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂRÍCĂ s. v. rotiță.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cărícă (căríci), s. f. – Rotiță. Mag. karika (DAR). În Trans.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CARICA L., CARICA, fam. Caricaceae. Gen originar din America tropicală și subtropicală, cca 40 specii, arbuști sau arbori (pînă la 10 m înălțime). Tulpină moale, falsă, cu urme lăsate de frunzele căzute. Frunze mari, persistente, coriacee, lung-pețiolate, simple, lobate sau palmat-sectate, verzi-gălbui. La plantele femele frunzele sînt mai puțin lobate. Plantă dioică. Flori galbene, mărunte, cele femele în corimbi scurți, cu corola liberă sau concrescută la bază, cele mascule în panicule lung-pedunculate și corola concrescută în formă de pîl- nie sau tub. Fruct galben-roșiatic, se aseamănă la gust cu pepenele galben. Semințe mici, negre, acoperite de un arii mucilaginos. în condiții de seră se obțin numai în urma polenizării artificiale. Fructifică în al 3-lea sau al 4-lea an de la însămînțare.

Carica papaya L. De obicei arbore de cca fi m înălțime, neramificat, cu frunze mari, 5-7 lobi sau penate. Fruct, în exterior galben sau galben-verde, lunguieț, comestibil, în țările tropicale se cultivă ca plantă fructiferă.

Ficus carica L. « Smochin ». Arbust (cca 5 m înălțime) sau, mai rar, arbore, ramificat de la bază, ramuri groase, puțin numeroase, cenușii sau puțin verzi, scoarța netedă, lujeri groși, verzi. Receptaculul piriform sau sferic închide numeroasele flori mici, unisexuat-monoice sau dioice; în partea inferioară florile femele, care au lipite la bază cele 5 sepale, cele mascule în partea superioară, formate din 3 sepale și 3 stamine. La maturitate, receptaculul (smochina) devine cărnos, dulce, neted, suculent, comestibil. Frunze mari, caduce, alterne, cordat-ovate, cenușii, întregi ori palmat-lobate, nervate, cu 3-5 lobi, adînc-sinuate, neregulat-dințate, pe partea superioară cu peri scurți, rigizi, pe cea inferioară cu peri scurți, moi.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ace, brice și carice expr. (vulg.) lucruri diverse / de tot felul

lame, brice și carice expr. de toate pentru toți, tot ce vrei și ce nu vrei.

Intrare: Carica (gen de plante)
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • carica
  • caricare
  • caricat
  • caricatu‑
  • caricând
  • caricându‑
singular plural
  • cari
  • caricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • caric
(să)
  • caric
  • caricam
  • caricai
  • caricasem
a II-a (tu)
  • carici
(să)
  • carici
  • caricai
  • caricași
  • caricaseși
a III-a (el, ea)
  • cari
(să)
  • carice
  • carica
  • carică
  • caricase
plural I (noi)
  • caricăm
(să)
  • caricăm
  • caricam
  • caricarăm
  • caricaserăm
  • caricasem
a II-a (voi)
  • caricați
(să)
  • caricați
  • caricați
  • caricarăți
  • caricaserăți
  • caricaseți
a III-a (ei, ele)
  • cari
(să)
  • carice
  • caricau
  • carica
  • caricaseră
Carica (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Carica
Intrare: Carica papaya
Carica papaya  nomenclatura binară
compus
  • Carica papaya
Intrare: carică
carică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cărica
cărica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cărică
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cări
  • cărica
plural
  • cărici
  • căricile
genitiv-dativ singular
  • cărici
  • căricii
plural
  • cărici
  • căricilor
vocativ singular
plural
gărigă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Ficus carica
Ficus carica  nomenclatura binară
compus
  • Ficus carica
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)