3 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÁNDELĂ, candele, s. f. 1. Lampă mică cu ulei, care se pune la icoane sau la morminte sau care servea, în trecut, la iluminat. 2. Unitate de măsură pentru calcularea intensității luminoase. 3. Stâlp rotund de lemn, folosit pentru susținerea centrului unei bolți de tunel. – Din sl. kanŭdilo, ngr. kandila, (2) fr. candela.

candelă sf [At: (a. 1691) MĂRGĂRITARE, ap. TDRG / V: ~dilă, ~dile sfp / Pl: ~le, ~li / E: vsl кандило, ngr ϰανδηλα, fr candela] 1-3 Lampă cu ulei, care se pune la icoane sau morminte sau care servea, în trecut, la iluminat. 4 Unitate de măsură pentru calcularea intensității unui izvor de lumină. 5 Stâlp rotund de lemn întrebuințat pentru susținerea bolților unui tunel până la turnarea betonului. 6 (Trs; lpl; îf ~dile) Chibrituri.

CÁNDELĂ, candele, s. f. 1. Lampă cu ulei, care se pune la icoane sau la morminte sau care servea, în trecut, la iluminat. 2. Unitate de măsură pentru calcularea intensității unui izvor de lumină. 3. Stâlp rotund de lemn, întrebuințat pentru susținerea bolților unui tunel până la turnarea betonului. – Din sl. kanŭdilo sau ngr. kandíla, (2) din fr. candela.

CÁNDELĂ, candele, s. f. 1. Lampă primitivă cu ulei, care se pune de obicei la icoane sau la morminte. Era o alee lăturalnică... cu cruci mari și candele aprinse totdeauna. PAS, Z. I 227. Din candelă bate ticnit lumină. TOMA, C. V. 63. Pîlpîie o candelă cît un ochi de copil. SAHIA, N. 24. ◊ Fig. Cîte-o stea clătinătoare Candela-n văzduh și-aprinde. IOSIF, P. 78. 2. Stîlp rotund de lemn, întrebuințat în excavația de tunele, pentru susținerea bolților pînă la turnarea betonului.

CÁNDELĂ, candele, s. f. 1. Lampă primitivă cu ulei, care se pune la icoane sau la morminte. 2. Unitate de măsură pentru calcularea intensității unui izvor de lumină. 3. Stâlp rotund de lemn, întrebuințat pentru susținerea bolților unui tunel până la turnarea betonului. – Slav (v. sl. kanŭdilo).

CÁNDELĂ s.f. Unitate internațională pentru măsurarea intensității fluxului luminos, egală cu a 60-a parte din intensitatea luminoasă a unui centimetru pătrat de corp absolut negru la temperatura de solidificare a platinei. [< fr., it. candela].

CÁNDELĂ s. f. unitate de măsură a intensității luminoase, a 60-a parte din intensitatea luminoasă a unui cm2 de corp absolut negru la temperatura de solidificare a platinei. (< fr., lat. candela)

CÁNDELĂ ~e f. 1) Lampă mică cu ulei care se aprinde la icoane sau la morminte. 2) Unitate de măsură pentru intensitatea fluxului de lumină. 3) Stâlp de lemn menit să susțină bolta unui tunel până la turnarea betonului. /<sl. kanudilo, ngr. kandila

candelă f. 1. vas de argint, cu baiere de acelaș metal, în care se pune o lămpiță cu untdelemn, spre a arde dinaintea icoanelor sau pe morminte; 2. fig. făclie: stinge sfânta candelă a sperării EM. [Serb. KANDILO].

cándelă f., pl. e (vsl. kanŭdilo, sîrb. kándilo, d. ngr. kandíli și -íla [scris -ntil-], candelă, d. lat. candéla, lumînare: rus. kandilo, turc. kandil. V. candid). Lampă mică cu undelemn care se aprinde pe la icoane și morminte. V. veĭeză.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cándelă s. f., g.-d. art. cándelei; pl. cándele; (unitate de măsură) simb. cd

cándelă s. f., g.-d. art. cándelei; pl. cándele; (unitate de măsură) simb. cd


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CANDELA-CÉRULUI s. v. steaua polară.

CÁNDELĂ s. (BIS.) (înv.) prisnă. (La icoană ardea o ~.)

candela-cerului s. v. STEAUA POLARĂ.

CANDELĂ s. (BIS.) (înv.) prisnă. (La icoană ardea o ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cándelă (cándele), s. f.1. Lampă mică cu ulei. – 2 (Arg.) Atenție, păzea! – Var. (înv.) candilă.Mr. căndilă, megl. căndil’. Ngr. ϰάνδηλα sau ϰάντηλι, posibil prin intermediul sl. kanudilo (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Meyer 123); cf. tc. kandil, alb. kandilje, bg., sb. kandilo. Cf. candelabru, policandru. Din rom. provine săs. kandelĕ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cándilă, candile, s.f. – 1. Candelă. 2. (în zona Codru) Pom de Crăciun făcut din paie de secară, boabe albe de fasole, flori de hârtie colorată (Memoria, 2004-bis). – Var. a lui candelă „lampă cu ulei” (< sl. kanŭdilo, ngr. kandila, DEX, DLRM, DER, MDA). Cuv. rom. > săs. kandelě (DER).

arată toate definițiile

Intrare: Candela
Candela nume propriu
nume propriu (I3)
  • Candela
Intrare: candela-cerului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • candela-cerului
plural
genitiv-dativ singular
  • candelei-cerului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: candelă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • candelă
  • candela
plural
  • candele
  • candelele
genitiv-dativ singular
  • candele
  • candelei
plural
  • candele
  • candelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • candilă
  • candila
plural
  • candile
  • candilele
genitiv-dativ singular
  • candile
  • candilei
plural
  • candile
  • candilelor
vocativ singular
plural

candela-cerului

  • 1. Numele popular al Stelei Polare.
    surse: Sinonime DE

etimologie:

candelă candilă

  • 1. Lampă mică cu ulei, care se pune la icoane sau la morminte sau care servea, în trecut, la iluminat.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: prisnă attach_file 4 exemple
    exemple
    • Era o alee lăturalnică... cu cruci mari și candele aprinse totdeauna. PAS, Z. I 227.
      surse: DLRLC
    • Din candelă bate ticnit lumină. TOMA, C. V. 63.
      surse: DLRLC
    • Pîlpîie o candelă cît un ochi de copil. SAHIA, N. 24.
      surse: DLRLC
    • figurat Cîte-o stea clătinătoare Candela-n văzduh și-aprinde. IOSIF, P. 78.
      surse: DLRLC
  • 2. Unitate de măsură pentru calcularea intensității luminoase.
    surse: DEX '09 DN
    • comentariu simbol cd
      surse: DOOM 2
  • 3. Stâlp rotund de lemn, folosit pentru susținerea centrului unei bolți de tunel.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: