4 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cấte pin vz cât corectată

CẤTE adv. 1. (Formează numerale colective) Câte trele. 2. (Formează numerale distributive) Două câte două.Expr. Una câte una sau unul câte unul = rând pe rând, una după alta sau unul după altul. Câte una (strașnică) = ceva neobișnuit, grozav etc. – Lat. cata (modificat după pl. f. al lui cât).

CẤTE adv. 1. (Formează numerale colective) Câte trele. 2. (Formează numerale distributive) Două câte două.Expr. Una câte una sau unul câte unul = rând pe rând, una după alta sau unul după altul. Câte una (strașnică) = ceva neobișnuit, grozav etc. – Lat. cata (modificat după pl. f. al lui cât).

CÂTE prep. (formează cu cuvintele pe care le introduce circumstanțiale de măsură) Au declamat câte o poezie.Unul câte unul pe rând; unul după altul. /<lat. cata

câte pr. indică o distribuțiune: câte doi; câte ceva, puțin lucru; din câte, din răsputeri (v. ancâtelea). V. cât.

cât, ~ă [At: COD. VOR. 123/10 / V: (înv) căt, că / Pl: câți, ~e, (55-56) ~uri / E: ml quotus, cata] 1 c În timpul în care... 2 c Atâta timp... 3 c Până când... 4 c (Reg; îlc) ~ ce îndată ce. 5 c (Îe) ~ ai bate din (sau în) palme sau ~ te-ai șterge (sau freca) la ochi, ~ ai clipi din ochi, (înv) ~ clipeala ochiului, ~ ai scăpăra din(tr-un) amnar, ~ ai zice pis, ~ cioara în par, ~ trece cioara peste gard, ~ ai potcovi puricele Foarte repede. 6 c (Îal) Imediat. 7 c (Reg; îlc) Numai ~ Doar. 8 c (Îal) În măsura în care. 9 c (Adesea în corelație cu „atât”; îe) Cu ~ Pe măsură ce. 10 c (Adesea în corelație cu „atât”; îe) Pe (sau după) ~ După cum. 11 c (Îae) Precum. 12 c (Îae) În măsura în care. 13 c (Îe) ~ se poate de sau ~ de sau ~ mai Foarte. 14 c (Îe) A țipa (sau a striga) ~ îl ține gura A striga cât se poate mai tare. 15 c (Îvp) Încât. 16 c Deși. 17 c Oricât. 18 c Introduce propoziții completive directe Am plătit cât nu face. 19 c Ci. 20 c Mai ales. 21 c (În corelație cu sine însuși) Când... când... 22 c (În corelație cu sine însuși) Și... și... 23 pp Precum. 24 pp (Îlpp) ~ despre (sau pentru) În ce privește. 25 av În ce măsură. 26 av În ce durată de timp. 27 av (Corelativ; îe) Atât ~ în același grad, în aceeași măsură ca și... 28 av (Corelativ; îe) Atât..., ~ și... 29 av (Îae) Nu numai... ci și... 30 av (Corelativ; îe) Cu ~..., cu atât Pe măsură ce..., tot mai mult. 31 av (Îe) ~ colo Departe. 32 av (Îe) ~ de colo De departe. 33 av (Îae) În mod clar. 34 av (Pop; îe) ~ colea Aproape. 35 av (Îe) ~ de ~ Măcar. 36 av (Îae) Puțin de tot. 37 av(Îcn; îae) Deloc. 38 av (Îe) ~ (e) lumea (și pământul) Totdeauna. 39 av (Îcn; îae) Niciodată. 40 (Cu) ce preț? 41 În ce număr? 42 În ce cantitate? 43 Ce durată de timp? 44 (Îe) ~ e ceasul? Ce oră este (acum)? 45 (Îe) În ~e (ale lunii) suntem azi? La ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? 46 (Îe) Pe ~ te prinzi? Pe ce pui pariu? 47-48 pnh, anh Tot ce, toate care, (lpl) cei care. 49 anh (Îe) ~ă frunză, ~ă iarbă sau ~ă frunză și iarbă Într-o cantitate foarte mare. 50 anh (Îae) O mulțime nenumărată. 51 pnh (Îe) ~ e-n lună și-n soare (sau și-n stele), ori ~e și mai câte Tot felul de lucruri. 52 anh (Îae) Tot ce se poate închipui. 53 pnh (Îe) ~ă mai (Foarte) mare. 54 anh (Înv; îe) Câți..., toți..., cât..., toate... Nenumărate și felurite. 55 sn (Mat) Număr rezultat dintr-o împărțire. 56 sn (Mat) Raport care există între două numere sau două mărimi.[1] corectată

  1. pi Ladislau Strifler

CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede.Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa.Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).

CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede.Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa.Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).

CÎT5, -Ă, cîți, -le, num. nehot. I. (Numai Ia pl.) Cei care. Dintr-al prinților șirag, Cîți au trecut al casei prag, De bună-seamă cel mai drag A fost ales. COȘBUC, P. I 54. Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134. Boierii, cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 13S. II. (Cu valoare de adj. nehot.; numai la sg. pe lîngă nume de materie, colective, abstracte, arătînd cantitatea) Cîtă apă a curs!La fîntîna cu găleată roibii cîți își adăpară, Cîți voinici fără de teamă, cîți boieri fără de țară?! GOGA, C. P. 37. Și cîtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină, printre ele. ANGHEL, I. G. 37. Cîte poame sînt de vară, Nice una nu-i amară Ca maica de-a doua oară; Cîtă poamă e tomnie, Nice una nu-i dulcie Ca măicuța cea dîntîie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 209. ◊ Expr. Cîtă frunză, cîtă iarbă sau cîtă frunză și iarbă sau cîtă pulbere și spuză = în număr foarte mare. Au și început a curge furnicile cu droaia, cîtă pulbere și spuză, cîtă frunză și iarbă. CREANGĂ, P. 264. Cînd văzui a lor mulțime cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic fără păs. EMINESCU, O. I 147. III. (Cu valoare de pron. nehot.) Din cîte nu l-am scăpat eu!Cîți îl văd, de el se plîng. ALECSANDRI, P. P. 162. ◊ Expr. Cîte în lună și în soare sau cîte-n lună și în stele, cîte și mai cîte sau cîte și mai multe = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri. învăță și el de la dînșii cîte în lună și în soare. ISPIRESCU, L. 183. Mă rog, nebunii de-a lui, cîte-n lună și în stele. CREANGĂ, P. 247. Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118. ◊ (Adjectival) Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130. ◊ Expr. Cîtă mai = mare, coșcogea. Și m-a luat Avram, Trupeș cum eram, Și pîn’la-nserat M-a tot deșelat... Că avea imblaci, Cîtă mai gîrbaci. DEȘLIU, în POEZ. N. 188. Snagovul e în mijlocul unei cîtă mai bălți. ODOBESCU, S. I 449. Cîte toate sau cîte... toate = multe, nenumărate și felurite, de tot felul. Închipuia fel de fel de flori, de paseri și cîte nagode toate. ISPIRESCU, L. 38. Și-mi spune cîte toate, Că-i scump, că ea nu poate, Că prea sînt multe trei. COȘBUC, P. I 63. Nu știu cît (sau cîtă, cîți, cîte) = foarte mult. Mergînd înainte, Cale de nu știu cîte zile, dete de palaturile lui Verdeș-Impărat. ISPIRESCU L. 44. IV. (Cu valoare de pron. interog.) Ce preț? în ce număr sau cantitate? ce durată de timp? Ciți sînt?Noră-mea vrea să meargă la Piatra. Cît să-ți dau ta să mi-o duci? CREANGĂ, P. 113. Cît va trăi pe pămînt? Treizeci și trei de ani. TEODORESCU, P. P. 107. ◊ Expr. Cît e ceasul? sau (eliptic) cîte să fie? = ce oră este? E tîrziu? Cîte să fie?... Unu și zece. CARAGIALE, M. 340. În cîte ale lunii? sau (eliptic) în cîte e azi? = ce dată e azi? Al cîtelea? (sau a cîta?) = în ce ordine sau rang? Al cîtelea a ieșit la examen? Pe cît te prinzi? = pe ce pui rămășag? ◊ (Cu valoare de conjuncție, introduce propoziții completive directe) Ții tu minte cîte-n lume-ai auzit? EMINESCU, O. I 134.

CÎ́TE prep. (Precedînd un numeral cardinal) 1. (Formează numerale colective) Dintr-o lovitură și tăiau cîte trele capetele. ISPIRESCU, L.. 304. Crîșmele... cerca. Cerca una, cerca două, Pîn-împlinea cîte nouă. ALECSANDRI, P. P. 137. 2. (Formează numerale distributive) Prinse stau de mîini, în rînd, Două cîte două. COȘBUC, P. II 277. I-a dăruit patruzeci și nouă de mioare oacheșe numai de cîte un ochi. CREANGĂ, P. 105. De acum trebuie să ne mai punem și cîte pe oleacă de carte. CREANGĂ, A. 100. P-ici, pe colo mai străbate cîte-o rază mai curată. EMINESCU, O. I 158. Toate [scrisorile] îmi vesteau cîte supărare. NEGRUZZI, S. I 55. ◊ (Rar, cu omisiunea numeralului) Stringind părintele Duhu para cîte para, și-a comisionat cărți. CREANGĂ, A. 141. ◊ Expr. Una cîte una (sau) cîte una-una= rînd pe rînd, una după alta. Izvorăsc din veacuri stele una cîte una. EMINESCU, O. I 148. Cîte una-una căruțele sosesc la tîrla sau la stîna unde vînătorii au să petreacă noaptea. ODOBESCU, S. III 18. Cîte una (strașnică) = ceva minunat (grozav, strașnic etc.). Cînd spunea cile una, ori te țineai cu mîna dc inimă rîzînd, ori te făcea, să-ți sară inima din loc, de frică. CREANGĂ, P. 120.

CÂT5 câtă (câți, câte) 1) (cu valoare de numeral nehotărât): Câte în lună și în stele fel de fel de lucruri; multe de toate. 2) (cu valoare de adjectiv nehotărât) ~ timp.Câtă frunză și iarbă în număr foarte mare. Câte și mai câte (câte și mai multe) tot felul de lucruri; de tot soiul; multe și mărunte. Nu știu ~ (sau câtă, câți, câte) foarte mult. 3) (cu valoare de pronume interogativ) ~ e ora? /<lat. quantus

2) cît, -ă adj. și pron. interogativ corelativ cu atît (lat. quantus, din care s’a făcut cînt, ca atînt din -tantus, și s’a redus la cît supt infl. luĭ tot în tot atît cît; it. pg. quanto, pv. fr. quant, sp. cuanto). În ce cantitate, număr, grad, preț: cît vin, cîtă apă, cîțĭ boĭ, cîte oĭ? Orĭ-cît, tot ce, toțĭ cîțĭ: cît cîștigă, tot cheltuĭește; cîțĭ veneaŭ, întrebaŭ. Cîte ceasurĭ sînt (saŭ aĭ, dacă e vorba de ceasornicu celuĭ întrebat), ce oră e, ce ceas e? (Ob. cît e ceasu, rus. kotórryĭ čas). Cîte se zic, lucrurile cîte saŭ care se zic. Cîte se zic saŭ cîte nu se zic!, cîte lucrurĭ se saŭ nu se zic! Cîte și cîte saŭ cîte și maĭ cîte, cîte lucruri! De cîțĭ anĭ eștĭ, ce etate aĭ? De cîte orĭ, cît de des? De cîte orĭ saŭ orĭ de cîte orĭ, tot-de-a-una cînd. Adv. Cît timp: cît eștĭ tînăr. Atîta (în intensitate) cît: fugea cît putea. Atîta (în extensiune) cît: cît casa (adică: de înalt), cît mine, cît pumnu (de mare), a mîncat cît lupu saŭ cît un lup (de mult. Se zice și ca un lup, dar e maĭ bine ca acest ca să fie întrebuințat numaĭ la arătarea moduluĭ). Vechĭ. (azĭ pop. și cît ce): cît s’aŭ dezvărat, aŭ și purces (Cost. 1, 277), cît ce intra în moară, o și’ntreba (Agrb. Înt. 108 și 153). Cît de, în ce grad? cît de mare? cît de adînc? Cît de (în limba vorbită maĭ des ce!), în ce grad: cît e de bun (ce bun e), cît de răŭ îmĭ pare saŭ cît îmĭ pare de răŭ (ce răŭ îmĭ pare, cum îmĭ pare de răŭ). Cît de saŭ cît maĭ, cel mai... posibil: cît de aproape, cît maĭ des (subînț. se poate). Cît de, orĭ-cît de: cît de mult s’ar jura, tot nu cred. De cît, ca, de cît e: calu e maĭ mare de cît măgaru. De cît, dar, însă: îțĭ spun, de cît (maĭ elegant dar saŭ însă) să tacĭ! De cît, afară de: nimic alta de cît aur. De cît că, de cît de faptu că: de nimic nu regret de cît că ploŭă. De cît să (după fr. que cu inf.), de cît...: nu face (alta) de cît să doarmă (maĭ rom. nu face alta de cît doarme, nu face nimic de cît doarme). Cît colo (cu dispreț), departe: ĭ-am aruncat baniĭ cît colo!. Cît de colo, de departe, îndată: te-am observat cît de colo (Fam.). Cît pe aci (vest) și (greșit) cît pe ce (est), aproape să, maĭ-maĭ: era cît pe aci să cad. Numaĭ de cît, îndată, imediat. Nicĭ cît (Trans. Buc.), nicĭ de cum, de loc. Cît de puțin, orĭ-cît de puțin, deloc, nicĭ de cum: nu mă tem cît de puțin; întru cît-va, puțin: contribue și tu cît de puțin (în nord cît de cît). Nicĭ cît (nord), de loc, nicĭ de cum. Cu cît... cu atît, pe cît... pe atît, arată înaintarea corelativă: cu cît te apropiĭ, cu atît te văd maĭ bine; pe cît de erudit, pe atît de bun. În cît (vechĭ cît), arată rezultatu (consecuțiunea): e așa de departe, în cît nu se vede. Pe cît, după cît, întru cît: n’a fost nimica, pe cît știŭ. Întru cît, (vechĭ în cît), în ceĭa ce: întru cît mă privește pe mine, cred că mĭ-am făcut datoria. Întru cît? pînă unde, în ce? dacă unu fură, întru cît e altu vinovat? Cît despre, cît pentru, în ceĭa ce privește (fr. quant à): cît despre altele, voĭ vorbi mîne.Cît vezĭ cu ochiĭ, pînă departe la orizont. Nicĭ cît negru supt unghie, absolut nimica. A ți se face inima cît un purice, a-țĭ fi grozav de frică. Cît e hău (est) saŭ cît e lumea și pămîntu, nicăirĭ, nicĭ-odată: cît e hău n’aĭ să mă prinzĭ! Cîtă frunză și ĭarbă, în mare mulțime (o armată).

cî́te adv. (lat. căta, d. vgr. katá, din care, cînd n’avea acc., s’a făcut rom. cătă, apoĭ, supt infl prep. în -e, căte, păstrat în cătelin orĭ supt infl. luĭ cît; lat. cata mane, în fiecare dimineață; it. cada-uno, cad-uno, pv. cada-un, vfr. che-ün, sp. pg. cada). – În unire cu un num., formează num. distributive (lat. singuli, bini ș. a.): cîte unu (doĭ, doŭă ș. a.) saŭ unu cîte unu (doĭ, doŭă ș. a.). Cîte ceva, în fiecare dată ceva: de cîte orĭ vine, îmĭ aduce cîte ceva. Cîte puțin saŭ puțin cîte puțin, încet, treptat, în fie-care dată puțin: malu s’a dărămat cîte puțin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cât3 pr. m., adj. pr. m., pl. câți; f. cấtă, pl. cấte; g.-d. pl. m. și f. cấtor

ori de cấte ori loc. adv.

cât pr. m., adj. m., pl. câți; f. sg. câtă, pl. câte; g.-d. pl. m. și f. câtor


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cît (cîtă; pl. cîți cîte), adj.1. În ce măsură, în ce grad, în ce durată de timp (adj. și adv. inter.) – Cît se poate.Nu știu cît, cine știe cît.Pe cît.2. Ca, precum (servește drept corelație în comparațiile de egalitate în care se ia în considerație aspectul cantitativ): mămîncă cît șapte și bea cît opt (Alecsandri). – Cît negru sub unghie.Cîtă frunză și iarbă.Cît colo.Cît colea.Cît de colo.Cît pe ce.Nici cît.3. În compararea retorică a doi termeni identici, indică ideea de „o vreme, un răstimp”: s-au luptat cît s-au luptat (I. Teodoreanu). – 4. În comparațiile al căror prim termen lipsește, îndică ideea de „cît mai mult posibil”: merinde cît a putut duce calul (Ispirescu); pîinea cît de proaspătă, vinul cît de vechi și nevasta cît de tînără (Alecsandri). – 5. În timpul în care, atîta timp, pînă cînd (indică limita duratei vb. care urmează): cît n-om avea drumuri de fier, tot de-acestea o să pățim (Alecsandri). – 6. Oricît de: marea cîtu-i de lată (Dosoftei). – 7. Enorm: cîtă căciula (Creangă), (rar cu această folosire, se preferă der. cîtămai). – 8. În corelație cu atît, indică o echivalență sau egalitate de cantități: cîți frăgari pe la Arad, atîtea gănduri mă bat (Popular, Trans.). – Cu cît... cu atît.Cît... cît.Cît de cît.Numai cît.Cît pentru, cît despre.9. Astfel încît: mulți au căzut, cît abia au scăpat (Ludescu). – 10. De cînd: cît ieșea omul din straja Bucureștilor (Ghica). – Cît ce.11. (Refl.) În ce număr? În ce cantitate? cu cîți te-ai sărutat? (Popular Trans.). – Cîte toate.Cîte și mai cîte.12. Cu forma art. al cîtelea (f. a cîta), introduce întrebările la care se așteaptă ca răspuns un numeral ordinal. – 13. (S. n.) Numărul rezultat dintr-o împărțire. Mr. cît, megl. cǫt, istr. căt. Lat. quantus, contaminat cu lat. quotus (Procopovici, Dacor., I, 173; cf. Pușcariu, 378; Candrea-Dens., 361; DAR); cf. it., port. quanto, prov., v. fr. quant, sp. quant. Rezultatul normal al lui quantus ar fi *cînt; însă numai Procopovici s-a gîndit la posibilitatea de a explica rom. prin confuzia cu quot. DAR explică forma art. cîtelea prin quotus-libet, care nu este posibilă fonetic. Der. cîtime, cîtățime, s. f. (cantitate). Comp. cîtămai (var. cîtamai), adv. (enorm, foarte mare); cîtuși, adv. (înv., nu contează cît, păstrat în expresia cîtuși de puțin); cîtva, adj. (la sing., cu funcție adv., un timp, o vreme; la pl., cu funcție adj., unii, cîțiva); decît, conj. (corelație a comparațiilor de inegalitate; mai mult ca; numai că, dar); încît, conj. (atît de mult că); întrucît, conj. (deoarece, avînd în vedere că); oarecît (var. oarecîtva), adv. (într-un fel); oricît (var. vericît), adj. (în orice cantitate).

cîte adv. – În grupuri de, în serii de; cîte trei; toate îmi vesteau cîte o supărare (Negruzzi). – Unul cîte unul.Căte odată.De-a ’ncîtelea. Gr. ϰατά, cu fonetismul alterat de confuzia ușor de făcut cu cît (Densusianu, Hlr., 163; Candrea-Dens., 362; REW 1175; DAR); cf. v. it. cad(uno), fr. cha(que), cat., sp., port. cada. Cata intrase în lat. populară, cu sensul de secundum vel iuxta (Silos 66). Unele dicționare (de ex. DAR) îl confundă cu desăvîrșire cu cît; totuși, confuzia nu este posibilă, nu numai pentru sensul special al lui cîte, ci și pentru că acest ultim cuvînt este totdeauna invariabil. – Comp. cîteși, adv. (toți împreună; exprimă o funcție distributivă).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CONSCIENCIA MILLE TESTES (lat.) conștiința valorează cât o mie de martori – Quintilian, „De institutione oratoria”, 5, 11, 41.

arată toate definițiile

Intrare: câte
câte adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • câte
Intrare: Câte
Câte nume propriu
nume propriu (I3)
  • Câte
Intrare: cât (pron.)
cât1 (pron.) pronume nehotărât
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P37)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • cât
  • câ
plural
  • câți
  • câte
genitiv-dativ singular
plural
  • câtora
  • câtor
  • câtora
  • câtor
Intrare: ori de câte ori
ori de câte ori locuțiune conjuncțională
compus
  • ori de câte ori

câte

  • 1. Formează numerale colective.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Dintr-o lovitură și tăiau cîte trele capetele. ISPIRESCU, L.. 304.
      surse: DLRLC
    • Crîșmele... cerca. Cerca una, cerca două, Pîn-împlinea cîte nouă. ALECSANDRI, P. P. 137.
      surse: DLRLC
  • 2. Formează numerale distributive.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Prinse stau de mîini, în rînd, Două cîte două. COȘBUC, P. II 277.
      surse: DLRLC
    • I-a dăruit patruzeci și nouă de mioare oacheșe numai de cîte un ochi. CREANGĂ, P. 105.
      surse: DLRLC
    • De acum trebuie să ne mai punem și cîte peoleacă de carte. CREANGĂ, A. 100.
      surse: DLRLC
    • P-ici, pe colo mai străbate cîte-o rază mai curată. EMINESCU, O. I 158.
      surse: DLRLC
    • Toate [scrisorile] îmi vesteau cîte o supărare. NEGRUZZI, S. I 55.
      surse: DLRLC
    • rar (Cu omisiunea numeralului) Strîngînd părintele Duhu para cîte para, și-a comisionat cărți. CREANGĂ, A. 141.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Una câte una (sau câte una-una) sau unul câte unul = rând pe rând, una după alta sau unul după altul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Izvorăsc din veacuri stele una cîte una. EMINESCU, O. I 148.
        surse: DLRLC
      • Cîte una-una căruțele sosesc la tîrla sau la stîna unde vînătorii au să petreacă noaptea. ODOBESCU, S. III 18.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Câte una (strașnică) = ceva neobișnuit, grozav etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd spunea cîte una, ori te țineai cu mîna dc inimă rîzînd, ori te făcea să-ți sară inima din loc, de frică. CREANGĂ, P. 120.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină cata (modificat după pluralul feminin al lui cât).
    surse: DEX '09 DEX '98

cât (pron.)

  • 1. pronume interogativ (Cu) ce preț? În ce număr? În ce cantitate? Ce durată de timp? Cât costă?
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Câți sunt?
      surse: DLRLC
    • Noră-mea vrea să meargă la Piatra. Cît să-ți dau ca să mi-o duci? CREANGĂ, P. 113.
      surse: DLRLC
    • Cît va trăi pe pămînt? Treizeci și trei de ani. TEODORESCU, P. P. 107.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Cât e ceasul? sau (eliptic) câte să fie? = ce oră este (acum)?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • E tîrziu? Cîte să fie?... Unu și zece. CARAGIALE, M. 340.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie Al câtelea? (sau a câta?) = în ce ordine sau rang?
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Al câtelea a ieșit la examen?
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. pronume nehotărât (Adesea cu valoare de adjectiv nehotărât) Tot ce, toate care; (la plural) cei care.
    surse: DEX '09 DLRLC 11 exemple
    exemple
    • Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!
      surse: DEX '09
    • Dintr-al prinților șirag, Cîți au trecut al casei prag, De bună-seamă cel mai drag A fost ales. COȘBUC, P. I 54.
      surse: DLRLC
    • Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Boierii, cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 13S.
      surse: DLRLC
    • Câtă apă a curs!
      surse: DLRLC
    • La fîntîna cu găleată roibii cîți își adăpară, Cîți voinici fără de teamă, cîți boieri fără de țară?! GOGA, C. P. 37.
      surse: DLRLC
    • Și cîtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină, printre ele. ANGHEL, I. G. 37.
      surse: DLRLC
    • Cîte poame sînt de vară, Nice una nu-i amară Ca maica de-a doua oară; Cîtă poamă e tomnie, Nice una nu-i dulcie Ca măicuța cea dîntîie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 209.
      surse: DLRLC
    • Din câte nu l-am scăpat eu!
      surse: DLRLC
    • Cîți îl văd, de el se plîng. ALECSANDRI, P. P. 162.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă sau câtă pulbere și spuză, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Au și început a curge furnicile cu droaia, cîtă pulbere și spuză, cîtă frunză și iarbă. CREANGĂ, P. 264.
        surse: DLRLC
      • Cînd văzui a lor mulțime cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic fără păs. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Învăță și el de la dînșii cîte în lună și în soare. ISPIRESCU, L. 183.
        surse: DLRLC
      • Mă rog, nebunii de-a lui, cîte-n lună și în stele. CREANGĂ, P. 247.
        surse: DLRLC
      • Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și m-a luat Avram, Trupeș cum eram, Și pîn’la-nserat M-a tot deșelat... Că avea îmblaci, Cîtă mai gîrbaci. DEȘLIU, în POEZ. N. 188.
        surse: DLRLC
      • Snagovul e în mijlocul unei cîtă mai bălți. ODOBESCU, S. I 449.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie Câte toate sau câte... toate = multe, nenumărate și felurite, de tot felul.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Închipuia fel de fel de flori, de paseri și cîte nagode toate. ISPIRESCU, L. 38.
        surse: DLRLC
      • Și-mi spune cîte toate, Că-i scump, că ea nu poate, Că prea sînt multe trei. COȘBUC, P. I 63.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie Nu știu cât (sau câtă, câți, câte) = foarte mult.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mergînd înainte, Cale de nu știu cîte zile, dete de palaturile lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU L. 44.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).
    surse: DEX '09 DEX '98