15 intrări

Articole pe această temă:

72 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

câmp sn [At: DOSOFTEI, V. S. 27/2 / Pl: ~uri (înv; astăzi mai ales în expresii) ~i sm / E: ml campus] 1 Câmpie (1). 2 (Spc) Întindere de pământ cultivată Cf agru, arătură, holdă, lan, ogor, pământ, țarină. 3 Totalitatea ogoarelor din jurul unei comune Cf hotar. 4 (Îs) Munca ~ului Munci agricole. 5 (Îs) Artilerie de ~ Artilerie care folosește tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe teren fără accidente prea mari. 6 (Îlav) În plin ~ sau în ~ deschis Sub cerul liber. 7 (Îal) Fără adăpost. 8 (Îlav) Peste ~ De-a dreptul, părăsind drumul. 9 (Îe) A nu da cuiva ~ A tăia drumul cuiva. 10 (Îe) A lăsa (cuiva) ~ liber A lăsa pe cineva să acționeze, să se desfășoare Si: a da frâu liber. 11 (Îe) A-i pierde ~ul A nu mai ști drumul sau direcția. 12 sm (Îe) A-și lua (sau a apuca) ~ii A pleca orbește, fără a ști încotro (de disperare, de durere de mânie etc.). 13 (Îae) A ajunge la disperare. 14 Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). 15 (Îs) ~ de gheață Masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 16 (Cu determinări care arată activitatea) Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate: Câmp de luptă. 17 (Asr; îs) -ul muncii Sfera de activitate a cuiva. 18 (Îs) ~ vizual Porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 19 (Fiz) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată. 20 (Pex) Mărime care caracterizează un câmp (19). 21 Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. 22 (Îs) ~ electric Regiune a spațiului caracterizată prin faptul că în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul n-ar fi încărcat astfel. 23 (Îs) ~ magnetic Regiune a spațiului caracterizată prin faptul că în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, iar acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini. 24 (Îs) ~ electromagnetic Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea între particule. 25 (Îs) ~ operator Porțiune anatomică pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală. 26 Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 27 Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (fizice, matematice etc.) variabile. 28 Fața netedă a pieii tăbăcite. 29 (Mun) Hățurile care se pun cailor înhămați la trăsură.

CÂMP, câmpuri, s. n. (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s. m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ◊ Munca câmpului = lucrarea pământului. Artilerie de câmp = artilerie dotată cu tunuri și obuziere care pot fi deplasate numai pe teren puțin accidentat. ◊ Loc. adv. În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost. ◊ Expr. A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul. A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare. ♦ Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). ♦ Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 2. Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate. ◊ Câmp de luptă = porțiune de teren pe care se duc acțiuni de luptă cu inamicul terestru. Câmp de tragere = teren amenajat pentru executarea exercițiilor de tragere. Câmp de activitate sau (rar) câmpul muncii = domeniu de activitate, limitele între care se desfășoară o activitate. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 3. (Fiz.) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune. Câmp sonor. ♦ Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. ◊ Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca acelea care se exercită între doi magneți vecini. 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule. Câmp eletromagnetic. 5. (Med.) Fâșie de pânză sterilă care delimitează plaga operatorie. ◊ Câmp operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală. 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile. 8. (Fil.) Câmp ideologic = ansamblul metodelor, conceptelor și ideilor delimitate istoric în interiorul cărora se elaborează o doctrină, o știință, o creație culturală etc. 9. (Inform.) Cea mai mică unitate dintr-un sistem bază de date care poate fi accesată. – Lat. campus.

CÂMP, câmpuri, s. n. și (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s. m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ◊ Munca câmpului = munci agricole. Artilerie de câmp = artilerie care folosește tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe un teren fără accidente prea mari. ◊ Loc. adv. În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost. ◊ Expr. A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul. A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare. ♦ Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). ♦ Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 2. Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate. Câmp de luptă. ◊ (Astăzi rar) Câmpul muncii = sfera de activitate a cuiva; p. ext. locul în care cineva își desfășoară activitatea; activitate, muncă, producție. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 3. (Fiz.) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune. Câmp sonor. ♦ Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. ◊ Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini. 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule. Câmp electromagnetic. 5. (În sintagma) Câmp operator = porțiune anatomică pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală. 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile. – Lat. campus.

câmp s. n., pl. cấmpuri/s. m. pl. art. în expr. a bate/a-și lua cấmpii

CÂMP s. 1. v. câmpie. 2. v. ogor. 3. (GEOGR.) câmp de gheață = aisfild. 4. câmp de pietre v. mare de pietre. 5. v. domeniu. 6. câmpul muncii v. producție. 7. (LINGV.) câmp asociativ = câmp noțional, câmp semantic; câmp noțional v. câmp asociativ; câmp semantic v. câmp asociativ.

CÂMP s. n. 1. spațiu delimitat în care este cuprinsă imaginea de pe o peliculă cinematografică. ♦ ~ vizual = porțiune din spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 2. ~ operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală. ♦ fâșie de pânză care delimitează plaga operatorie. 3. porțiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică bine determinată. ♦ (inform.) subîmpărțire din punct de vedere logic a unei cartele conținând, fiecare, o informație reprezentată codificat. 4. mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi variabile. ♦ ~ lexical = ansamblu de cuvinte din aceeași sferă semantică, care exprimă noțiuni asemănătoare sau asociabile. 5. (arte) fond în limitele căruia poate fi reprezentată o imagine, un motiv ornamental etc. (după fr. champ, lat. campus)

CÂMP ~uri n. 1) Întindere vastă de pământ cu suprafața uniformă fără accidente însemnate de teren; câmpie; șes. ◊ A lua (sau a apuca) ~ii a se duce unde-l duc ochii; a pleca orbește (de disperare, de supărare etc.). A bate ~ii a o lua razna; a spune lucruri neverosimile. 2) Întindere de pământ în afara unei localități. În plin ~. 3) Teren semănat cu culturi agricole. 4) Loc unde se desfășoară o anumită activitate. ~ de luptă. ~ de observație. 5) Fondul unui tablou, a unei țesături etc. 6) Spațiu în care se exercită acțiuni de forță asupra corpurilor. ~ magnetic. ~ electric. [Pl. și câmpi în expresii] /<lat. campus

câmp n. și m. (pl. câmpuri, fig. câmpi); 1. întindere de pământ arabil; 2. loc șes afară din oraș sau sat pentru pășunat: a-și lua câmpii, a fugi orbește, a-și pierde mințile; a bate câmpii, a rătăci, fig. a aiuri; 3. loc, de luptă: câmpul de bătaie; 4. fondul unei stofe sau tablou: rochie cu câmp negru și cu flori de mătase; 5. fig. sferă de lucrări sau fapte: vastul câmp al istoriei naționale. [Lat. CAMPUS].

GAROÁFĂ, garoafe, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse și liniare, cu flori de culori diverse și cu miros specific, plăcut (Dianthus caryophyllus). ◊ Compuse: garoafă-de-câmp (sau sălbatică) = garofiță (2); garoafă-de-munte = plantă cu frunze lanceolate, cu flori plăcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). – Din ngr. gharúfalo.

IÁRBĂ, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părțile aeriene verzi, subțiri și mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ◊ Expr. Paște, murgule, iarbă verde = va trebui să aștepți mult până ți se va împlini ceea ce dorești. Din pământ, din iarbă verde = cu orice preț, neapărat. ♦ Nutreț verde, proaspăt cosit. 2. Buruieni de tot felul. ◊ Iarbă rea = a) buruiană otrăvitoare; b) fig. om rău, primejdios. 3. Pajiște. 4. Compuse: iarbă-de-mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi, care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie; zegras (Zostera marina); iarba-broaștei = mică plantă acvatică, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorită pețiolului lung) plutesc la suprafața apei, și cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plantă perenă din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse în capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plantă erbacee veninoasă, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-gălbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (în basme) iarbă cu putere miraculoasă, cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată; p. ext. putere supranaturală, care poate ajuta să obții ceva greu de obținut; iarba-găii = plantă erbacee cu frunze dințate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarbă-creață = izmă-creață; iarbă-deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri, cu frunze înguste și flori verzi, dispuse în panicule (Poa nemoralis); iarbă-grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ, cu frunze cărnoase, lucioase și flori galbene (Portulaca oleracea); iarbă-mare = plantă erbacee cu tulpina păroasă și ramificată, cu frunze mari și flori galbene (Inula helenium); iarbă-albă = plantă erbacee ornamentală cu frunzele vărgate cu linii verzi și albe-roșietice sau gălbui (Phalaris arundinacea); iarba-cănărașului = plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui și semințele gălbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarbă-albastră = plantă erbacee cu frunzele îngrămădite la baza tulpinii și cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plantă erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-câmpului = plantă erbacee cu tulpinile noduroase și cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarbă-neagră = a) plantă erbacee cu frunze dințate și cu flori brune-purpurii pe dinafară și galbene-verzui pe dinăuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare și flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse și cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarbă-roșie = plantă erbacee cu tulpina roșiatică, cu frunze nedivizate, lanceolate și cu flori galbene dispuse în capitule; (pop.) cârligioară (Bidens cernuus); iarba-șarpelui = a) plantă erbacee cu frunze lanceolate, păroase, cu flori albastre, rar roșii sau albe (Echium vulgare); b) plantă cu tulpina păroasă, cu flori albastre sau roșietice (Veronica latifolia); c) broscariță; iarba-șopârlelor = plantă erbacee cu rizom gros, cărnos, cu tulpina terminată în spic, cu frunze ovale și flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarbă-stelată = plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze pe fața superioară și pe margini păroase și cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarbă-de-Sudan = plantă cu tulpina înaltă, cu frunze lungi, cultivată ca plantă furajeră (Sorghum halepense). 5. Praf de pușcă. – Lat. herba.

ȘOÁRECE, șoareci, s. m. Animal mic din ordinul rozătoarelor, de culoare cenușiu-închis, cu botul ascuțit și cu coada lungă și subțire (Mus musculus).Șoarece de bibliotecă, se spune despre o persoană care își petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind și studiind. Șoarece de birou = birocrat. ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi, a se avea) ca mâța (sau ca pisica) cu șoarecele, se spune despre două persoane care nu se pot suferi, care se ceartă întruna. I-au mas șoarecii în pântece (sau burtă), se spune despre un om foarte flămând. A se juca (cu cineva) ca mâța (sau ca pisica) cu șoarecele = a-și bate joc de cineva, ținându-l într-o situație incertă. În gaură (sau bortă) de șoarece = în cea mai ferită, mai dosnică ascunzătoare, în gaură de șarpe. ◊ Compus: Șoarece-de-câmp = mic rozător de câmp care face mari stricăciuni în culturi (Apodemus agrarius); șoarece-de-pădure = animal rozător care trăiește în pădure (Apodemus sylvaticus). [Var.: șoárec s. m.] – Lat. sorex, -icis.

ȘOÁRECE, șoareci, s. m. Animal mic din ordinul rozătoarelor, de culoare cenușiu-închis, cu botul ascuțit și cu coada lungă și subțire (Mus musculus).Șoarece de bibliotecă = se spune despre o persoană care își petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind și studiind. Șoarece de birou = birocrat. ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi, a se avea) ca mâța (sau ca pisica) cu șoarecele, se spune despre două persoane care nu se pot suferi, care se ceartă întruna. I-au mas șoarecii în pântece (sau burtă), se spune despre un om foarte flămând. A se juca (cu cineva) ca mâța (sau ca pisica) cu șoarecele = a-și bate joc de cineva, ținându-l într-o situație incertă. În gaură (sau în bortă) de șoarece = în cea mai ferită, mai dosnică ascunzătoare, în gaură de șarpe. ◊ Compus: Șoarece de câmp = mic rozător de câmp care face mari stricăciuni în culturi (Apodemus agrarius); șoarece de pădure = animal rozător care trăiește în pădure (Apodemus sylvaticus). [Var.: șoárec s. m.] – Lat. sorex, -icis.

GAROÁFĂ, garoafe, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse și liniare, cu flori de culori diverse și cu miros specific, plăcut (Dianthus caryophyllus).Garoafă de câmp (sau sălbatică) = garofiță (2). Garoafă de munte = plantă cu frunze lanceolate, cu flori plăcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). – Din ngr. gharúfalo.

CÎMP, cîmpuri, s. n., (1, 2 astăzi mai ales în expr.) cîmpi, s. m. 1. (În opoziție cu munte sau deal) Întindere vastă de pămînt, fără accidente însemnate de teren; șes, cîmpie. Acum 18 ani, auziți voi, acum 18 ani alergam pe cîmpul acesta... la această oră. SAHIA, N. 19. La noi sînt codri verzi de brad Și cîmpuri de mătasă. GOGA, P. 12. Pe cîmpul gol el vede un copil umblînd desculț. EMINESCU, O. I 84. Cerul viscole stîrnea, Și cu fulgi prin neguri cîmpii așternea. ALECSANDRI, P. A. 76. Vînară munții cu urșii, Văile cu fiarele, Cîmpurile cu florile. TEODORESCU, P. P. 177. De-ar veni luna lui mai, Să-mi aud ceriul tunînd... Cai în cîmpuri nechezînd. ALECSANDRI, P. P. 287. ◊ Artilerie de cîmp = artilerie care folosește tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe orice teren fără pante prea mari. ◊ Loc. adv. În plin cîmp = sub cerul liber, fără adăpost. ◊ Expr. A o lua peste cîmp = a merge de-a dreptul, nu pe drum (pentru a scurta calea). A lua (sau a apuca) cîmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mînie); a ajunge la desperare; a-și lua lumea în cap. Cînd gîndesc... că am să mă întorc iar la dînsa acasă, îmi vine să turbez, să iau cîmpii, nu altă ceva. CREANGĂ, P. 123. A bate cîmpii = a se abate de la subiect; a vorbi într-aiurea. 2. Întindere de pămînt cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. Patria-mi își deșfășoară Cîmpii veșnic roditori. MACEDONSKI, O. I 7. Adună toată drăcimea și-o pune la lucru pe cîmp. CREANGĂ, P. 158. Dragă mi-i mîndră micuță, Că la cîmp e hărnicuță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 431. ◊ Munca cîmpului = munci agricole. ♦ Întindere de pămînt în afara unei localități (unde nu mai sînt case). În cîteva minute sînt afară, la cîmp. CARAGIALE, O. II 15. 3. Loc, spațiu în limitele căruia se desfășoară o anumită activitate. O vorbă, o căutătură, un gest al nostru intră ca un ferment, ca o sămînță nouă în cîmpul de observație al copilului. VLAHUȚĂ, O. A. 196. În teatru avea cîmp deschis. CARAGIALE, O. III 10. ◊ Cîmpul muncii = sfera de activitate a oamenilor muncii; activitate, muncă, producție. Vechimea în cîmpul muncii.Cîmp de luptă (sau de bătaie) = locul unde se dă o luptă, o bătălie. Curtea întreagă a fabricii se transformă într-un cîmp de luptă. SAHIA, N. 37. (Fig.) Această concurențăputere oarbă și inconștientălucrează așa de bine, încît aruncă toată viața socială într-un cîmp de luptă. GHEREA, ST. CR. II 310. Cîmp de exploatare = porțiune dintr-un zăcămînt cuprinsă între două galerii. Cîmp de experiență = teren de cercetări experimentale. Cîmp de aterizare - loc amenajat pentru decolarea și aterizarea avioanelor. Cîmp de joc = teren pe care se desfășoară jocul echipelor sportive. Cîmp de tragere = loc amenajat pentru exerciții de tragere cu armele de foc. Cîmp de curse = loc unde se desfășoară alergările de cai. Cîmp vizual = spațiul cuprins de privire cînd axa ochiului rămîne fixă. (Fig.) Scopul producției socialiste este deci omul cu cerințele sale, spre deosebire de scopul producției capitaliste, unde omul nu înseamnă nimic, unde omul și cerințele sale dispar din cîmpul vizual. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 44. ◊ Formă specială a materiei care se distinge prin repartiția continuă în spațiu și prin capacitatea de acțiune mecanică, prin intermediul căreia se exercită interacțiunile între corpuri electrizate. Cîmp electric. Cîmp magnetic. 3. Fondul, culoarea dominantă a unui tablou, a unei gravuri, a unei podoabe etc. Cîmpul portretului era albastru, în dreapta și în stingă chipului, perdele roșii. EMINESCU, N. 156.

GAROÁFĂ, garoafe, s. f. Plantă erbacee, sălbatică sau de grădină, foarte bogată în specii, cu frunze lunguiețe, cu flori roșii, roz sau albe și cu miros plăcut, de cuișoare (Dianthus caryophyllus). Pe șiragul de garoafe care ocoleau ceardacul, soarele punea o gratie de aur. GALACTION, O. I 344. În cosiță-și prinde garoafa-nflorită... Pleacă la fîntînă și vine zorită. IOSIF, V. 77. Ochii-ți ard și-ți arde fața Ca garoafa dimineața. ALECSANDRI, P. P. 46. ◊ (Metaforic) Garoafa-nsîngerată-a gurii tale... Trezește forțe oarbe-n mine. CAMIL PETRESCU, V. 90. ◊ Compuse: garoafă-de-cîmp sau garoafă-sălbatică = garofiță (2).

NEMȚIȘÓR, nemțișori, s. m. Plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunzele în formă de palmă și cu florile albastre-azurii (Delphinium). Se vădește minune în gingășia fără seamăn a caliciului întortocheat și fraged al florilor... de nemțișor și de gura-leului de pe masă. CAMIL PETRESCU, O. II 712. ◊ Compus: nemțișor-de-cîmp = plantă erbacee cu flori albastre sau roz, cu fructul o capsulă (Delphinium Consolida); pintenaș.

ȘOÁRECE, șoareci, s. m. (Și în forma șoarec) Mic animal din ordinul rozătoarelor, de culoare cenușie-închisă, cu botul ascuțit, cu coada lungă (și subțire) și cu mișcările repezi (Mus musculus). Un șoarec trece covorul. BENIUC, V. 137. Cum nu sînt un șoarec, doamne -măcar totuși are blană. EMINESCU, N. 42. Zmeul are gînd rău cu noi, ziua ne pune la muncă și noaptea ne-nchide în turnul ăsta plin de șoareci. ALECSANDRI, T. I 440. El rămîne prins Ca șoarecul de mîță. NEGRUZZI, S. II 244. Șoarece de bibliotecă, se zice (adesea depreciativ) despre o persoană care își petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind și studiind. Complexa personalitate a lui Helicide cuprinde, alături de oratorul public și de profet, pe un om de texte, pe un șoarece de bibliotecă, trăind cea mai mare parte a vieții lui în traducerea, compulsarea și comentarea marilor autori vechi și moderni. VIANU, A. P. 39. Șoarece de birou = birocrat. ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi) ca mîța cu șoarecele, se spune despre cei care nu se pot suferi și se ceartă într-una. I-au mas șoarecii în pîntece, se spune despre un om foarte flămînd. Ia mai îngăduiți oleacă, măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pîntece. Acuș s-or și aduce bucatele și vinul, și numai de-ați avea pîntece unde să le puneți. CREANGĂ, P. 259. (Nici) în gaură (sau în bortă) de șoarece = (nici) în cea mai ferită, mai dosnică ascunzătoare, (nici) în gaură de șarpe, v. șarpe. Dar nu cumva să faci de altfel, că nici în borta șoarecului nu ești scăpat de mine. CREANGĂ, P. 212. ◊ Compuse: șoarece-de-cîmp = mic rozător de cîmp, care face stricăciuni în pepiniere, culturi de cereale etc. (Microtus arvalis). [Păsărelele] furnică pe jos ca niște șoareci-de-cîmp; nu pot zbura și copiii le prind cu mîna. BART, B. 168. Șoarecii-de-cîmp și mai ales chițoranii strică îndeajuns. PAMFILE, A. R. 92; șoarece-de-pădure = animal rozător, ceva mai mare decît șoarecele-de-casă, care trăiește în pădure (Apodemus sylvaticus). – Variante: șoárec, șoáric (ȘEZ. II 107) s. m.

cocoșél-de-cấmp (plantă) s. m., pl. cocoșéi-de-cấmp, art. cocoșéii-de-cấmp

!frag-de-cấmp (plantă) s. m., pl. fragi-de-cấmp

arată toate definițiile

Intrare: câmp
câmp1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câmp
  • câmpul
  • câmpu‑
plural
  • câmpuri
  • câmpurile
genitiv-dativ singular
  • câmp
  • câmpului
plural
  • câmpuri
  • câmpurilor
vocativ singular
plural
câmp2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Numai la pl. art. (câmpii) în expresie.
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câmp
  • câmpul
  • câmpu‑
plural
  • câmpi
  • câmpii
genitiv-dativ singular
  • câmp
  • câmpului
plural
  • câmpi
  • câmpilor
vocativ singular
plural
Intrare: Câmp
Câmp nume propriu
nume propriu (I3)
  • Câmp
Intrare: capul-câmpului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capul-câmpului
plural
genitiv-dativ singular
  • capului-câmpului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cocoșel-de-câmp
cocoșel-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoșel-de-câmp
  • cocoșelul-de-câmp
plural
  • cocoșei-de-câmp
  • cocoșeii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • cocoșel-de-câmp
  • cocoșelului-de-câmp
plural
  • cocoșei-de-câmp
  • cocoșeilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: frag-de-câmp
frag-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frag-de-câmp
  • fragul-de-câmp
plural
  • fragi-de-câmp
  • fragii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • frag-de-câmp
  • fragului-de-câmp
plural
  • fragi-de-câmp
  • fragilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: garoafă-de-câmp
garoafă-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • garoafă-de-câmp
  • garoafa-de-câmp
plural
  • garoafe-de-câmp
  • garoafele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • garoafe-de-câmp
  • garoafei-de-câmp
plural
  • garoafe-de-câmp
  • garoafelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: iarba-câmpului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarba-câmpului
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbii-câmpului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-de-câmp
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale-de-câmp
  • jalea-de-câmp
plural
genitiv-dativ singular
  • jale-de-câmp
  • jalei-de-câmp
plural
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-câmp
molie-de-câmp substantiv feminin
  • silabație: -li-e-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molie-de-câmp
  • molia-de-câmp
plural
  • molii-de-câmp
  • moliile-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • molii-de-câmp
  • moliei-de-câmp
plural
  • molii-de-câmp
  • moliilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: nemțișor-de-câmp
nemțișor-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemțișor-de-câmp
  • nemțișorul-de-câmp
plural
  • nemțișori-de-câmp
  • nemțișorii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • nemțișor-de-câmp
  • nemțișorului-de-câmp
plural
  • nemțișori-de-câmp
  • nemțișorilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: pătrunjel-de-câmp
pătrunjel-de-câmp substantiv masculin
  • silabație: pă-trun-
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pătrunjel-de-câmp
  • pătrunjelul-de-câmp
plural
  • pătrunjei-de-câmp
  • pătrunjeii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • pătrunjel-de-câmp
  • pătrunjelului-de-câmp
plural
  • pătrunjei-de-câmp
  • pătrunjeilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: salată-de-câmp
salată-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salată-de-câmp
  • salata-de-câmp
plural
  • salate-de-câmp
  • salatele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • salate-de-câmp
  • salatei-de-câmp
plural
  • salate-de-câmp
  • salatelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece-de-câmp
șoarece-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoarece-de-câmp
  • șoarecele-de-câmp
plural
  • șoareci-de-câmp
  • șoarecii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • șoarece-de-câmp
  • șoarecelui-de-câmp
plural
  • șoareci-de-câmp
  • șoarecilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: tămâiță-de-câmp
tămâiță-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tămâiță-de-câmp
  • tămâița-de-câmp
plural
  • tămâițe-de-câmp
  • tămâițele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • tămâițe-de-câmp
  • tămâiței-de-câmp
plural
  • tămâițe-de-câmp
  • tămâițelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: zambilă-de-câmp
zambilă-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zambilă-de-câmp
  • zambila-de-câmp
plural
  • zambile-de-câmp
  • zambilele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • zambile-de-câmp
  • zambilei-de-câmp
plural
  • zambile-de-câmp
  • zambilelor-de-câmp
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

capul-câmpului

etimologie:

câmp

  • comentariu Doar în expresiile (1.5.) și (1.6.) și doar în forma de plural articulat se folosește varianta masculină câmpii. Unele surse mai vechi o menționează și în alte contexte.
    surse: DOOM 2
  • 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: câmpie șes (s.n.) 6 exemple
    exemple
    • Acum 18 ani, auziți voi, acum 18 ani alergam pe cîmpul acesta... la această oră. SAHIA, N. 19.
      surse: DLRLC
    • La noi sînt codri verzi de brad Și cîmpuri de mătasă. GOGA, P. 12.
      surse: DLRLC
    • Pe cîmpul gol el vede un copil umblînd desculț. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • Cerul viscole stîrnea, Și cu fulgi prin neguri cîmpii așternea. ALECSANDRI, P. A. 76.
      surse: DLRLC
    • Vînară munții cu urșii, Văile cu fiarele, Cîmpurile cu florile. TEODORESCU, P. P. 177.
      surse: DLRLC
    • De-ar veni luna lui mai, Să-mi aud ceriul tunând... Cai în cîmpuri nechezînd. ALECSANDRI, P. P. 287.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune.
      surse: DEX '09 NODEX 3 exemple
      exemple
      • Patria-mi își deșfășoară Cîmpii veșnic roditori. MACEDONSKI, O. I 7.
        surse: DLRLC
      • Adună toată drăcimea și-o pune la lucru pe cîmp. CREANGĂ, P. 158.
        surse: DLRLC
      • Dragă mi-i mîndră micuță, Că la cîmp e hărnicuță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 431.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Munca câmpului = lucrarea pământului.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Artilerie de câmp = artilerie dotată cu tunuri și obuziere care pot fi deplasate numai pe teren puțin accidentat.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. expresie A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. expresie A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Cînd gîndesc... că am să mă întorc iar la dînsa acasă, îmi vine să turbez, să iau cîmpii, nu altă ceva. CREANGĂ, P. 123.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A bate câmpii = a se abate de la subiect; a vorbi într-aiurea.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.7. Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • În cîteva minute sînt afară, la cîmp. CARAGIALE, O. II 15.
        surse: DLRLC
    • 1.8. Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare).
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • O vorbă, o căutătură, un gest al nostru intră ca un ferment, ca o sămânță nouă în cîmpul de observație al copilului. VLAHUȚĂ, O. A. 196.
      surse: DLRLC
    • În teatru avea cîmp deschis. CARAGIALE, O. III 10.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Câmp de luptă (sau de bătaie) = porțiune de teren pe care se duc acțiuni de luptă cu inamicul terestru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Curtea întreagă a fabricii se transformă într-un cîmp de luptă. SAHIA, N. 37.
        surse: DLRLC
      • figurat Această concurență – putere oarbă și inconștientă – lucrează așa de bine, încit aruncă toată viața socială într-un cîmp de luptă. GHEREA, ST. CR. II 310.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Câmp de exploatare = porțiune dintr-un zăcământ cuprinsă între două galerii.
      surse: DLRLC
    • 2.3. Câmp de experiență = teren de cercetări experimentale.
      surse: DLRLC
    • 2.4. Câmp de aterizare = loc amenajat pentru decolarea și aterizarea avioanelor.
      surse: DLRLC
    • 2.5. Câmp de joc = teren pe care se desfășoară jocul echipelor sportive.
      surse: DLRLC
    • 2.6. Câmp de tragere = teren amenajat pentru executarea exercițiilor de tragere.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.7. Câmp de curse = loc unde se desfășoară alergările de cai.
      surse: DLRLC
    • 2.8. Câmp de activitate sau (rar) câmpul muncii = domeniu de activitate, limitele între care se desfășoară o activitate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vechimea în câmpul muncii.
        surse: DLRLC
    • 2.9. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea.
      surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 un exemplu
      exemple
      • figurat Scopul producției socialiste este deci omul cu cerințele sale, spre deosebire de scopul producției capitaliste, unde omul nu înseamnă nimic, unde omul și cerințele sale dispar din cîmpul vizual. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 44.
        surse: DLRLC
  • 3. fizică Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 un exemplu
    exemple
    • Câmp sonor.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.1. Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor.
      surse: DEX '09 DEX '98
      • diferențiere Formă specială a materiei care se distinge prin repartiția continuă în spațiu și prin capacitatea de acțiune mecanică, prin intermediul căreia se exercită interacțiunile între corpuri electrizate.
        surse: DLRLC
      • 3.1.1. Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 3.1.2. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca acelea care se exercită între doi magneți vecini.
        surse: DEX '09
  • 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Câmp electromagnetic.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 5. medicină Fâșie de pânză sterilă care delimitează plaga operatorie.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 5.1. Câmp operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală.
      surse: DEX '09 MDN '00
  • 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Cîmpul portretului era albastru, în dreapta și în stînga chipului, perdele roșii. EMINESCU, N. 156.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Fond în limitele căruia poate fi reprezentată o imagine, un motiv ornamental etc.
      surse: MDN '00
  • 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 7.1. Câmp lexical = ansamblu de cuvinte din aceeași sferă semantică, care exprimă noțiuni asemănătoare sau asociabile.
      surse: MDN '00
  • 8. filosofie Câmp ideologic = ansamblul metodelor, conceptelor și ideilor delimitate istoric în interiorul cărora se elaborează o doctrină, o știință, o creație culturală etc.
    surse: DEX '09
  • 9. informatică Cea mai mică unitate dintr-un sistem bază de date care poate fi accesată.
    surse: DEX '09
    • diferențiere Subîmpărțire din punct de vedere logic a unei cartele conținând, fiecare, o informație reprezentată codificat.
      surse: MDN '00
  • 10. Spațiu delimitat în care este cuprinsă imaginea de pe o peliculă cinematografică.
    surse: MDN '00

etimologie:

garoafă-de-câmp

etimologie:

iarba-câmpului

  • 1. Plantă erbacee cu tulpinile noduroase și cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera).
    surse: DEX '09

etimologie:

nemțișor-de-câmp

  • 1. Plantă erbacee cu flori albastre sau roz, cu fructul o capsulă (Delphinium Consolida).
    surse: DLRLC sinonime: pintenaș

etimologie:

șoarece-de-câmp

  • 1. Mic rozător de câmp care face mari stricăciuni în culturi (Apodemus agrarius).
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • [Păsărelele] furnică pe jos ca niște șoareci-de-cîmp; nu pot zbura și copiii le prind cu mîna. BART, B. 168.
      surse: DLRLC
    • Șoarecii-de-cîmp și mai ales chițoranii strică îndeajuns. PAMFILE, A. R. 92.
      surse: DLRLC

etimologie:

zambilă-de-câmp

etimologie: