2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

búșcă1 sf [At: VICIU, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) 1 Bucată mică (din ceva). 2 Îmbucătură.

búșcă3 sf vz babușcă

búșcă2 sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~șce / E: bg бучка] (Reg) 1 Turtă coaptă din aluat de pâine Si: chiflă. 2 (Lpl) Încrețitura mânecii iei, formată în locul în care aceasta se prinde la umăr.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÚȘCĂ s. v. gură, îmbucătură, înghițitură, mușcătură.

bușcă s. v. GURĂ. ÎMBUCĂTURĂ. ÎNGHIȚITURĂ. MUȘCĂTURĂ.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BUȘCĂ subst., pl. buște. 1. Bușcă, Coman (BCI XI 18). 2. Bușcal și Bușcar (Ard), cf. ar. Bușca, contras (?) < Bușicu. 3. Bașcea (17 B I 409). 4. Din pl., Buștea, Ioan (Șchei; – și Buștul (Drăg).

Intrare: bușcă
substantiv feminin (F50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bușcă
  • bușca
plural
  • buști
  • buștile
genitiv-dativ singular
  • buști
  • buștii
plural
  • buști
  • buștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bușcă
  • bușca
plural
  • buște
  • buștele
genitiv-dativ singular
  • buște
  • buștei
plural
  • buște
  • buștelor
vocativ singular
plural
Intrare: Bușcă
Bușcă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bușcă