BRUN, -Ă, bruni, -e, adj., s. n. 1. Adj. Cafeniu-închis. 2. S. n. Culoare brună (1). 3 (Despre oameni) Care are pielea negricioasă și părul negru; brunet, oacheș. – Din fr. brun.

brun, brună [At: NEGRUZZI, S. I, 327 / Pl: ~i, ~e / E: fr brun] 1 a Cafeniu închis. 2 sn Culoare cafenie închisă. 3 a (D. oameni) Care are pielea negricioasă și părul negru.

brun, -ă adj., s.n. 1 adj. De culoare cafeniu-închis. Bolta brună tremură (EMIN.). ◊ Bere brună = bere de culoarea caramelului, maronie. ◊ Poet. Și la vîntul din pustie, la răcoarea nopții brună (EMIN.). 2 s.n. Culoarea cafeniu-închis; maro. ◊ Compus: brun-roșiatic = nuanță de maro spre roșu. 3 adj. (despre oameni) Care are pielea negricioasă și părul negru; brunet. Nu le-ar putea cineva deosebi dacă... n-ar fi una brună și alta blondă (C. NEGR.). • pl. -i, -e. /<fr. brun.

BRUN, -Ă, bruni, -e, adj. 1. Cafeniu-închis. ♦ (Substantivat, n.) Culoare cafeniu-închis. 2. (Despre oameni) Care are pielea negricioasă și părul negru; brunet, oacheș. – Din fr. brun.

BRUN, -Ă, bruni, -e, adj. 1. Cafeniu-închis. Codrule... Eu văd numai pete roșii-brune. Dar jalea vestitelor oști Doar tu o poți spune. BENIUC, V. 97. ◊ (Poetic) Și la vîntul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele din creștet aiurind și jalnic sună. EMINESCU, O. I 44. 2. (Despre oameni) Cu părul negru și (mai ales) cu tenul negricios; brunet, oacheș. Nu le-ar putea cineva deosebi dacă... n-ar fi una brună și alta blondă. NEGRUZZI, S.I 327.

BRUN, -Ă, bruni, -e, adj. 1. Cafeniu-închis. 2. (Despre oameni) Cu părul negru și cu tenul negricios; oacheș. – Fr. brun.

BRUN, -Ă adj., s.n. Cafeniu-închis. // adj., s.m. și f. (Om) cu părul negru, cu ten negricios; brunet, oacheș. [< it. bruno, fr. brun].

BRUN, -Ă I. adj., s. n. (de) culoare cafeniu-închis. II. adj., s. m. f. (om) cu părul negru și ten negricios; brunet, oacheș. (< fr. brun)

brun-roșietic, -ă adj. Nuanță de maron ◊ „Începând cu 1969, anul când au apărut primele simptome ale catastrofalei secete din Africa, în America Centrală și de Nord au fost înregistrate particule de praf brun-roșietic de proveniență sahariană – fenomen pus în legătură de către specialiști cu serioase perturbări climatice.” Sc. 29 XII 74 p. 5 (din brun + roșietic)

BRUN² ~ă (~i, ~e) 1) Care este de culoare cafenie-închisă. 2) (despre persoane) Care are tenul și părul întunecat; negricios; smead; smolit. /<fr. brun

brun a. 1. de coloare galbenă închisă bătând în negru; 2. cu părul brun.

*brun, -ă adj. (fr. brun, it. bruno, d. vgerm. brun, ngerm. braun). Cafeniŭ bătînd în negru. Cu ochiĭ brunĭ (căpriĭ saŭ negri), oacheș. Subst. Om oacheș.

brun¹ adj. m., pl. bruni; f. brună, pl. brune

+urs-brun (specie de urși) s. m., pl. urși-bruni

brun¹ adj. m., pl. bruni; f. brună, pl. brune

brun adj. m., pl. bruni; f. sg. brună, pl. brune

BRUN adj. v. brunet.

BRUN adj. brunet, negricios, oacheș, tuciuriu, (rar) țigănatic, țigănos, (înv. și pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeț sau ir.) balaoacheș. (Om ~; față ~.)

Brun ≠ blond

cărbune brun, (engl.= brown coal) var. de cărbune de pamânt inf. Caracterizat printr-un conținut ridicat în C (60-78%) și putere calorică ridicată (12 500-24 000 Kj/kg). C.b. au culori de la brun la negru și luciu variabil (de la pământos la mat și lucios) G: 1,2-1,4 și D: 2-2,5. Unii c.b. sunt cocsificabili. În România, se găsesc în baz. Comănești, Bozovici și Codlea-Vulcan.

BRUN, -Ă (< fr.) adj., subst. 1. Adj., s. n. Cafeniu-închis. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) cu părul negru, cu ten negricios; (om) brunet, oacheș, smead, negricios. 3. S. f. Brună de Maramureș = rasă autohtonă de taurine, formată (începînd din 1881) prin încrucișarea de absorbție a animalelor din rasa de munte (mocăniță) cu tauri schwyz; este de culoare brună cu nuanțe de la brun-argintiu pînă la brun-închis, crescută pentru producția mixtă (lapte-carne).

BRUNEI DARUSSALAM, stat în SE Asiei, în N ins. Kalimantan; 5.765 km²; 249 mii loc. (1989). Limba oficială: malaeza. Cap.: Bandar Seri Begawan. Orașe pr.: Kuala Belait, Seria. Relief colinar și muntos (alt. max.: 1.850 m, vf. Pagon Priok) cu frecvente mlaștini în zona litorală. Climă ecuatorială cu precipitații bogate (2.500-5.000 mm/an). Pădurea cu esențe prețioase ocupă 44,2% din supr. țării. Terenurile arabile și culturile de bază sînt: orezul, maniocul, legumele, cocotierii. Creșterea animalelor: porcine, bubaline, bovine. Baza economiei o constituie expl. petrolului (1,25 mil. t, 1986) și a gazelor naturale. Alte activități ind.: expl. lemnului, valorificarea produselor agricole. C. f.: 19,3 km; căi rutiere: 1,3 mii km. Moneda: 1 dollar Brunei = 100 sen (cents). Exportă petrol (cca. 1/2), gaze naturale (cca. 2/5), produse petroliere ș.a. și importă mașini, utilaje și mijloace de transport (aproape 1/2), produse alim., bunuri de larg consum ș.a. – Istoric. Prima atestare a regatului B. datează din sec. 9; în sec. 14 este subordonat statului indonezian Madjapahit; la începutul sec. 15 adoptă islamismul. În 1888 devine protectorat britanic, obține în 1971 autonomia internă și își proclamă la 1 ian. 1984 deplina independență de stat. Veniturile asigurate de petrol fac din sultanul B. unul dintre cei mai bogați oameni din lume (în 1990, averea era evaluată la 25 miliarde de dolari). B. este monarhie constituțională. Activitatea legislativă și executivă este exercitată de sultan și de Consiliul de Miniștri.