3 definiții pentru Britannicus


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

británic, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr britannique] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Marii Britanii. 3-4 smf, a (Om) originar din Marea Britanie. 5 smp Populație care locuiește în Marea Britanie. 6 a Care aparține Marii Britanii. 7 a Care aparține britanicilor (5). 8 a Privitor la Marea Britanie. 9 a Privitor la britanici (5). 10 a Care este specific Marii Britanii. 11 a Care este specific britanicilor (5). 12 a Care provine din Marea Britanie.

Britanic m. fiul împăratului Claudiu și al Mesalinei, fu otrăvit de Nerone în anul 56 d. Cr.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BRITANNICUS, Tiberius Claudius (41-55 d. Hr.), fiul împăratului roman Claudiu. Otrăvit de Nero.

Intrare: Britannicus
Britannicus nume propriu
nume propriu (I3)
  • Britannicus