brágă sf [At: LB / V: ~ahă, ~aică / E: rs врага] 1 (Rar) Orz măcinat care se întrebuințează la fabricarea berii. 2 (Îf braică) Rămășițe în urma fierberii rachiului de bucate. 3 (Îf braha) Bobală Si: lături. 4 Băutură răcoritoare preparată din zeamă de mei râșnit, fiert și fermentat sau din bucățile de pâine fermentate în apă. 5 (Iuz) Băutură preparată din apă și faină de mei sau de mălai care se bea în post drept ciorbă. 6 (Fam; îe) Ieftin ca ~ Foarte ieftin.

bráhă sf vz bragă

BRÁGĂ, (2) brăgi, s. f. 1. Băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secară fiartă și fermentată, sau din bucățele de pâine fermentate în apă. ◊ Expr. (Fam.) Ieftin ca braga = foarte ieftin. 2. Porție de bragă (1). – Din rus. braga.

BRÁGĂ, brăgi, s. f. Băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secară fiartă și fermentată, sau din bucățele de pâine fermentate în apă. ◊ Expr. (Fam.) Ieftin ca braga = foarte ieftin. – Din rus. braga.

BRÁGĂ, brăgi, s. f. Băutură răcoritoare preparată din zeamă de mei rîșnit, fiert și fermentat, sau din bucățele de pîine fermentate în apă. Dinspre tîrg se arătau bulgarii cu bragă. SADOVEANU, O. VI 180. Vara, braga și limonada sînt purtate în spate și în donițe ferecate frumos cu cercuri de alamă. CAMIL PETRESCU, O. 197. Braga este, ca băutură, foarte răcoritoare și igienică. CARAGIALE, O. II 169. ◊ Expr. Ieftin ca braga = foarte ieftin, ieftin de tot. ♦ Pahar, ceașcă etc. cu această băutură. Dă-mi o bragă. – Variantă: (Mold.) bráhă (CONTEMPORANUL, VII_I, 386) s. f.

BRÁHĂ s. f. v. bragă.

BRÁGĂ, brăgi, s. f. Băutură răcoritoare acrișoară, preparată din zeamă de mei râșnit, fiert și fermentat, sau din bucățele de pâine fermentate în apă. ◊ Expr. (Fam.) Ieftin ca braga = foarte ieftin. – Rus braga.

BRÁHĂ s. f. 1. Orz măcinat întrebuințat la fabricarea berii. 2. Reziduu pe fundul cazanului, după fabricarea rachiului. – Ucr. braha.

BRÁGĂ brăgi f. Băutură răcoritoare cu gust acrișor, preparată din făină fiartă și fermentată sau din bucățele de pâine fermentate în apă. /<rus. braga

bragă f. 1. băutură acrișoară făcută din făină de meiu; 2. fig. băutură proastă. [Rus. BRAGA].

brahă f. 1. orz fiert și uscat, despuiat de muguri și gata a fi întrebuințat pentru fabricarea berii; 2. drojdie rămasă în cazan de făcut rachiu. [Rut. BRAHA, identic cu rus. BRAGA (V. bragă)].

Tycho-Brahe m. astronom danez, făcu importante descoperiri științifice (1546-1601).

brágă f., pl. brăgĭ (rus. brága, rut. bráha, d. celt. brace, kimrik brag, lat. brâce, un fel de grîŭ alb din care se făcea bere; fr. brais, vfr. bras, malț; germ. brei, terci. V. Bern. la braga și morky și cp. cu borhot și vîlced). Drojdie rămasă după ce s’a scos rachiu. Un fel de băutură răcoritoare fermentată opacă mucilaginoasă năhutie care se prepară ferbînd meĭu cu făĭnă. Conținutu unuĭ pahar de bragă: a bea o bragă, doŭă brăgĭ. – În nord brahă, fără pl. – Braga e o băutură foarte gustoasă și igenică și e consumată foarte mult de popor vara. Cu comercĭu eĭ se ocupă foarte mult Bulgariĭ.

bráhă V. bragă.

brágă s. f., g.-d. art. brắgii; (porții) pl. brăgi

bráhă s. f., g.-d. art. bráhei

brágă s. f., g.-d. art. brăgii; pl. brăgi

bráhă (orz, reziduuri) s. f.

bragă, brăgii gen. a.