2 intrări

5 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brâncovenésc adj. m., f. brâncoveneáscă; pl. m. și f. brâncovenéști

brâncovenésc adj. m., f. brâncoveneáscă; pl. m. și f. brâncovenéști


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANONIMUL BRÎNCOVENESC (Istoria Țării Românești de la oct. 1688 pînă la mart. 1717), cronică atribuită lui Radu Popescu sau Teodor Corbea. Relatează îndeosebi evenimentele din timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu.

BRÎNCOVENÉSC, -EÁSCĂ (< Brîncoveanu) adj. Care aparține epocii lui Brîncoveanu. ♦ Artă b. = denumire dată creației artistice din Țara Românească, de la sfîrșitul sec. 17 și din primele decenii ale sec. 18. Dezvoltată cu precădere în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu, se caractecterizează în arhitectură prin folosirea foișoarelor și a logiilor, printr-o bogată decorație sculptată și pictată. Repertoriul ornamental este variat, realizînd o originală sinteză între elementele de inspirație orientală și occidentală, integrate viziunii autohtone (mănăstirea Hurezi, palatele de la Mogoșoaia, Potlogi). Ansamblurile de frescă prezintă tendințe realiste în tratarea portretelor (Pîrvu Mutu). Artele decorative cunosc o mare înflorire, caracterizîndu-se prin bogăția ornamentației, care folosește mai ales elementele florale (vrejuri, flori de acant) și zoomorfe.

BRÎNCOVENEȘTI, com. în jud. Mureș, pe rîul Mureș; 4.843 loc. (1991). Așezare civilă și castru roman de piatră (sec. 2-3). Castel (sec. 16), transformat în sec. 19.

Intrare: Brâncovenești
Brâncovenești substantiv neutru
substantiv neutru (N62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Brâncovenești
  • Brâncoveneștiul
  • Brâncoveneștiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • Brâncovenești
  • Brâncoveneștiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: brâncovenesc
brâncovenesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brâncovenesc
  • brâncovenescul
  • brâncovenescu‑
  • brâncovenească
  • brâncoveneasca
plural
  • brâncovenești
  • brâncoveneștii
  • brâncovenești
  • brâncoveneștile
genitiv-dativ singular
  • brâncovenesc
  • brâncovenescului
  • brâncovenești
  • brâncoveneștii
plural
  • brâncovenești
  • brâncoveneștilor
  • brâncovenești
  • brâncoveneștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)