4 intrări

35 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

box1 sm [At: HI, 120 / V: mops, mox / Pl: bocși / E: nct] (Adesea atributiv, pe lângă „câine”) Rasă de câini cu botul negru și turtit folosiți și la vânătoare.

box3 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: fr box [-calf]] Piele de bovine prelucrată, din care se confecționează fețe de încălțăminte și diverse obiecte de marochinărie.

box2 sn [At: CONTEMPORANUL V, 204 / Pl: ~uri / E: fr boxe] 1 Sport în care doi adversari luptă între ei, pe ring, după anumite reguli, cu pumnii îmbrăcați în mănuși speciale Si: pugilistică, pugilat, pugilism. 2 Armă mică de atac, ușor adaptabilă la mână (alcătuită dintr-o bucată de metal în formă de patru inele în care se introduc cele patru degete alăturate ale mâinii).

BOX2 s. n. Piele de bovine prelucrată, din care se confecționează fețe de încălțăminte și diverse obiecte de marochinărie. – Din fr. box[-calf].

BOX2 s. n. Piele de bovine prelucrată, din care se confecționează fețe de încălțăminte și diverse obiecte de marochinărie. – Din fr. box[-calf].

BOX1, (2) boxuri, s. n. 1. Sport în care doi adversari luptă între ei, pe ring, după anumite reguli, cu pumnii îmbrăcați în mănuși speciale; pugilistică, pugilism, pugilat. 2. Armă albă, alcătuită dintr-o placă de metal cu găuri pentru degete, zimțată în exterior, cu care se atacă ținând pumnul strâns. – Din fr. boxe.

BOX1 s. n. 1. Sport în care doi adversari luptă între ei, pe ring, după anumite reguli, cu pumnii îmbrăcați în mănuși speciale; pugilistică, pugilism, pugilat. 2. Armă albă, alcătuită dintr-o placă de metal cu găuri pentru degete și cu o creastă de sinuozități, cu care se atacă ținând pumnul strâns. – Din fr. boxe.

BOX1 s. n. Luptă cu pumnii între doi sportivi, efectuată cu mănuși speciale, după anumite reguli; pugilistică.

BOX2 s. n. Piele de vițel prelucrată, din care se fac fețe de încălțăminte. Ghete de box.

BOX2 s. n. Piele de vițel prelucrată, din care se fac fețe de încălțăminte. – Fr. box[-calf] (<engl.).

BOX1 s. n. 1. Luptă cu pumnii între doi sportivi, efectuată cu mănuși speciale, după anumite reguli; pugilistică. 2. Armă alcătuită dintr-o placă de metal cu găuri pentru degete cu care se atacă cu pumnul strâns. – Fr. boxe (<engl.).

BOX2 s.n. Piele de vițel special tăbăcită, din care se fac pantofi, ghete etc. [Pl. -xuri. / < engl., fr. box-calf].

BOX1 s.n. 1. Luptă cu pumnii; pugilistică. 2. Armă albă, constând dintr-o bucată de metal cu găuri pentru degete, cu care se atacă ținând pumnul strâns. [Pl. -xuri. / < engl. box, cf. fr. boxe].

BOX2 s. n. piele de vițel special tăbăcită, pentru pantofi, ghete etc. (< engl. box/-calf/)

BOX1 s. n. 1. disciplină sportivă în care doi adversari luptă între ei cu pumnii; pugilistică. 2. armă albă constând dintr-o bucată de metal cu găuri pentru degete, cu care se atacă ținând pumnul strâns. (< fr. boxe)

box s. n. (anglicism) Cutie (de țigări) ◊ „[...] era vorba despre amenzi aplicate în dolari unor nave străine (pe lângă prea obișnuitele peșcheșuri în natură: box-uri de «Kent», whisky etc.), sume din care doar o părticică intra în vistieria țării [...]” R.l. 10 X 91 p. 5 (din engl. box; DEX, DN3 – alte sensuri)

BOX2 n. Piele de bovine special tăbăcită, folosită pentru confecționarea fețelor la încălțăminte. /<fr., engl. box

BOX1 n. Gen de luptă sportivă între doi atleți care se bat cu pumnii îmbrăcați în mănuși speciale, respectând strict anumite reguli; pugilism. /<fr. boxe, engl. box

box n. 1. instrument de luptat cu pumnii la Englezi; 2. buldog.

*3) box, boaxă adj., pl. bocșĭ, boaxe (d. box 1). Fam. Cu fața ca un buldog: om box, față boaxă.

*1) box m., pl. cșĭ (d. mops). Mops mare, buldog, cîne scund, gros și supărăcĭos.

*2) box n., pl. urĭ (fr. boxe, pugilat în Anglia, d. to box, a se pumni). Pugilat, bătaĭe cu pumniĭ. Un fel de armă metalică în care intră degetele și care servește la lovit ca cu pumnu.

box, boxuri, s.n. – (reg.) 1. Piele de vițel special tăbăcită, din care se fac fețele de încălțăminte. 2. (prin extensie) Cremă de pantofi. – Din eng. box calf, de la o marcă de piele americană, pe la 1890, care reprezenta un vițel (calf) într-o ladă (box) (DER); din fr. boxe (DELR).

juke-box sn [At: DN3 / P: giuk~ / Pl: ~uri / E: eg, fr juke-box] (Agm) Tonomat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

box3 (armă) s. n., pl. bóxuri

box1 (rasă de câini) s. m., pl. bocși

box (piele de bovine, sport) s. n.

box (câine buldog) s. m., pl. bocși

box (armă) s. n., pl. bóxuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOX s. (SPORT) pugilism, sportul cu mănuși, (rar) pugilat, pugilistică.

BOX s. (SPORT) pugilism, sportul cu mănuși, (rar) pugilat, pugilistică.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

box s. m. – Piele de vițel. Engl. box calf, de la o marcă de piele americană, pe la 1890, care reprezenta un vițel (calf) într-o ladă (box). Același cuvînt engl., prin intermediul fr. boxe, a dat în rom. boxă, s. f. (compartiment).

box s. m. – Sport în care doi adversari se luptă pe ring. Engl. box, prin intermediul fr. boxe.Der. boxer, s. m., din fr. boxeur (uneori se scrie ca în fr.).

Intrare: box
box
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: box (adj.)
box (adj.) adjectiv
adjectiv (A51.1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • box
  • boxul
  • boxu‑
  • boa
  • boaxa
plural
  • bocși
  • bocșii
  • boaxe
  • boaxele
genitiv-dativ singular
  • box
  • boxului
  • boaxe
  • boaxei
plural
  • bocși
  • bocșilor
  • boaxe
  • boaxelor
vocativ singular
plural
Intrare: box (armă; -uri)
box (armă; -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • box
  • boxul
  • boxu‑
plural
  • boxuri
  • boxurile
genitiv-dativ singular
  • box
  • boxului
plural
  • boxuri
  • boxurilor
vocativ singular
plural
Intrare: box (câine; -cși)
box (câine; -cși) substantiv masculin
substantiv masculin (M8)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • box
  • boxul
  • boxu‑
plural
  • bocși
  • bocșii
genitiv-dativ singular
  • box
  • boxului
plural
  • bocși
  • bocșilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)