2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blum sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: fr bloom] Oțel semilaminat în formă de bară, cu secțiunea în general pătrată.

BLUM, blumuri, s. n. Semifabricat de oțel laminat la cald, în formă de bară, cu secțiune în general pătrată. – Din fr. bloom.

BLUM, blumuri, s. n. Oțel semilaminat în formă de bară, cu secțiune în general pătrată. – Din fr. bloom.

BLUM, blumuri, s. n. Lingou în secțiuni pătrate, care se supune prelucrării la bluming.

BLUM, blumuri, s. n. Semifabricat din oțel cu secțiune pătrată, din care, prin laminare, se confecționează diverse profile. – Fr. bloom (<engl.).

BLUM s.n. Lingou de oțel turnat și eboșat prin laminare. [Pl. -muri. / < engl. bloom].

BLUM s. n. lingou de oțel turnat și eboșat prin laminare. (< engl., fr. bloom)

BLUM ~uri n. Lingou de oțel obținut prin laminare. /<fr. bloom


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BLUM, Isac (1894-1975, n. Bacău), inginer chimist român. Prof. univ. la București. Studii și cercetări privind caracterizarea și valorificarea cărbunilor.

BLUM (< fr., engl.) s. n. Semifabricat de oțel laminat la cald, de secțiune pătrată (minimu 150 x 150 mm) sau dreptunghiulară (cu raportul între laturi mai mic de doi) și lungime de la 2 la 6 m, folosit ca semifabricat pentru laminare sau forjare.

BLUM, Leon (1872-1950), om politic și eseist francez. Lider al Partidului Socialist Francez. Prim-min. (1936-1937, mart.-apr. 1938; 1946-1947); pe plan extern a promovat politica de „neintervenție” în Răboiul Civil din Spania. Eseuri („Despre căsătorie”).

Intrare: blum
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blum
  • blumul
  • blumu‑
plural
  • blumuri
  • blumurile
genitiv-dativ singular
  • blum
  • blumului
plural
  • blumuri
  • blumurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Blum
nume propriu (I3)
  • Blum
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

blum

  • 1. Semifabricat de oțel laminat la cald, în formă de bară, cu secțiune în general pătrată.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: