2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Bivolari pl. 1. izvor de apă termală în Argeș, pe malul Oltului: 2. sat în județul Iași: 3873 loc.; 3. trecătoare în Basarabia.

bivolár sm [At: NECULCE, ap. LET. II, 206/21 / Pl: ~i / E: bivol + -ar] Păzitor de bivoli.

BIVOLÁR, bivolari, s. m. (Rar) Păzitor al unei cirezi de bivoli. – Bivol + suf. -ar.

BIVOLÁR, bivolari, s. m. Păzitor al unei cirezi de bivoli. – Bivol + suf. -ar.

BIVOLÁR, bivolari, s. m. 1. Păzitor al unei cirezi de bivoli. În mijlocul chrpiei întinsă ce se pierde Sub zarea albăstrie... Culcat pe spate șede voinicul bivolar. ALECSANDRI, P. A. 193. 2. Măcelar care taie bivoli și vinde carne de bivol. Coane Lascăre, în 74 ai pus să se împuște bivolarii din Giurgiu, care se adunaseră la palat pentru că măriseși prin lege birul pe carnea pe care o tăiau. PAS, L. I 275.

BIVOLÁR, bivolari, s. m. Păzitor al unei cirezi de bivoli. – Din bivol + suf. -ar.

bivolár m. (d. bivol; bg. tot așa). Păzitor de bivolĭ: celebriĭ bivolarĭ aĭ Gĭurgĭuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bivolár (rar) s. m., pl. bivolári

bivolár s. m., pl. bivolári


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BIVOLARI 1. Castru roman, construit în 137-138, pe malul stg. al Oltului, în poiana B. de pe terit. actual al satului Păușa (jud. Vîlcea). 2. Com. în jud. Iași, pe Prut; 4.219 loc. (1991).

Intrare: Bivolari
Bivolari
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Bivolari
  • Bivolariul
plural
genitiv-dativ singular
  • Bivolari
  • Bivolariului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bivolar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bivolar
  • bivolarul
  • bivolaru‑
plural
  • bivolari
  • bivolarii
genitiv-dativ singular
  • bivolar
  • bivolarului
plural
  • bivolari
  • bivolarilor
vocativ singular
  • bivolarule
  • bivolare
plural
  • bivolarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bivolar

  • 1. rar Păzitor al unei cirezi de bivoli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • În mijlocul cîmpiei întinsă ce se pierde Sub zarea albăstrie... Culcat pe spate șede voinicul bivolar. ALECSANDRI, P. A. 193.
      surse: DLRLC
  • 2. Măcelar care taie bivoli și vinde carne de bivol.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Coane Lascăre, în 74 ai pus să se împuște bivolarii din Giurgiu, care se adunaseră la palat pentru că măriseși prin lege birul pe carnea pe care o tăiau. PAS, L. I 275.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Bivol + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09