2 intrări

8 definiții

bioacustícă sf [At: DN3 / E: ger Bioaqustik, eg bioacustics] Disciplină care se ocupă cu aplicațiile acusticii în biologie (1).

BIOACÚSTICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu aplicațiile acusticii în biologie. [Cf. germ. Bioakustik, engl. bioacoustics].

bioacustic, ~ă [At: DEX2 / P: bi-o-a~ / Pl: ~ici, ~ice / E: ger Bioakustik, eg bioacustics] 1 sf Studiul producerii, structurii și semnalelor acustice la organismele vii. 2 a De bioacustică.

BIOACÚSTIC, -Ă, bioacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu studiul producerii, structurii și funcției semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustică (1). [Pr.: bi-o-a-] – Din germ. Bioakustik, engl. bioacustics.

BIOACÚSTIC, -Ă, bioacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu studiul producerii, structurii și funcției semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustică (1). [Pr.: bi-o-a-] – Din germ. Bioakustik, engl. bioacoustics.

BIOACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la bioacustică. II. s. f. ramură a biofizicii care studiază sunetele emise de animale în diverse împrejurări. (< germ. Bioaqustik, engl. bioacustics)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

BIOACÚSTICĂ s. f. Studiul semnalelor sonore pe care le emit animalele în situații tipice comportamentului lor: împerechere, apărare, orientare în cadrul deplasărilor, atac, îngrijirea puilor, prezențe străine în teritoriul propriu (om, animale, obiecte), perceperea în avans a unor cataclisme naturale.

bioacústic adj. (sil. bi-o-) → acustic

Intrare: bioacustică
bioacustică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bioacustică
  • bioacustica
plural
genitiv-dativ singular
  • bioacustici
  • bioacusticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bioacustic
bioacustic adjectiv
  • silabație: bi-o-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bioacustic
  • bioacusticul
  • bioacusticu‑
  • bioacustică
  • bioacustica
plural
  • bioacustici
  • bioacusticii
  • bioacustice
  • bioacusticele
genitiv-dativ singular
  • bioacustic
  • bioacusticului
  • bioacustice
  • bioacusticei
plural
  • bioacustici
  • bioacusticilor
  • bioacustice
  • bioacusticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)