2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

benin, ~ă a vz benign

BENIGN, -Ă, benigni, -e, adj. (Despre boli) Care nu prezintă gravitate; ușor. – Din lat. benignus, fr. bénin, -igne.

benign, ~ă a [At: RALEA, E. O. 176 / V: (înv) ~in, ~ă / E: lat benignus, fr bénin, -igne] 1 Blând. 2 Indulgent. 3 (D. boli) Fără gravitate Si: ușor. 4 (D. medicamente) Care vindecă fără durere.

benign, -ă adj. 1 (med.; despre boli) Care este lipsit de gravitate, care este ușor tratabil; care nu dă complicații sau stări grave sau nu prezintă caracteristici de malignitate. Tumoră benignă.(despre medicamente) Care vindecă durerile. 2 Care este bun, cumsecade. • pl. -i, -e. și (înv.) benin, -ă adj. /<lat. bĕnignus, -a, -um, fr. bénin, -igne.

*BENIGN adj. 🩺 Fără gravitate, care nu e primejdios [lat ].

BENIGN, -Ă, benigni, -e, adj. (Despre boli) Lipsit de gravitate; ușor. – Din lat. benignus, fr. bénin, -igne.

BENIGN, -Ă, benigni, -e, adj. (Despre boli, în opoziție cu malign) Ușor, lipsit de gravitate, care nu dă complicații. Tumoare benignă.

BENIGN, -Ă, benigni, -e, adj. (Despre boli) Fără gravitate; ușor. – Lat. lit. benignus (fr. bénin, -igne).

BENIGN, -Ă adj. (Med.; op. malign) Ușor, care nu dă complicații sau stări grave. ♦ Bun, cumsecade, de bine. [< lat. benignus, cf. fr. bénigne].

BENIGN, -Ă adj. (despre boli) care nu dă complicații sau stări grave. (< lat. benignus, fr. bénigne)

BENIGN ~ă (~i, ~e) 1) (despre boli, tumori etc.) Care nu prezintă gravitate; fără consecințe grave. 2) fig. Care este lipsit de gravitate, de intensitate; ușor; inofensiv. /<lat. benignus

benígn, -ă adj. (lat. benignus, d. bene, bine și gígnere, a produce. V. malign). Blînd, indulgent: caracter benign. Fără gravitate, ușor: friguri benigne. Care vindecă fără durere: remediŭ benign. Dulce, favorabil, plăcut: climă benignă. Adv. În mod benign.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

benign adj. m., pl. benigni; f. benignă, pl. benigne

benign adj. m., pl. benigni; f. benignă, pl. benigne

benign adj. m., pl. benigni; f. sg. benignă, pl. benigne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BENIGN adj. (MED.) curabil, ușor, vindecabil. (Formă ~ a unei boli.)

BENIGN adj. (MED.) curabil, ușor, vindecabil. (Formă ~ a unei boli.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BENIN 1. Stat african constituit din populația edo în sec. 12 în delta fluviului Niger. Regatul B. cunoaște apogeul dezvoltării sale în sec. 15-16; ocupat de britanici în 1897, este inclus în protectoratul Nigeria. 2. Republica Populară B., stat în V Africii, pe țărmul golfului cu același nume; 112,6 mii km2; 4,6 mil. loc. (1989). Limba de stat: franceza. Cap.: Porto Novo. Orașe pr.: Cotonou, Natitingou, Abomey. Este împărțit în șase provincii. Relief predominant de cîmpie (presărată cu lagune în regiunea țărmului) și dealuri joase (sub 400 m). Doar în NV alt. trece de 900 m. Climă subecuatorială (în S) și tropicală (în N). Păduri cu esențe prețioase (teck, mahon ș.a.) și savane vaste (în N). Expl. de petrol (restrînse); resurse de min. de fier, aur, titan, fosfați naturali. Economie agrară: plantații de cauciuc, arbori de cafea, cocotieri, bumbac; se mai cultivă igname (850,0 mii t, 1988), manioc (725 mii t, 1988), batate, arahide (67 mii t, 1988), legume. Prelucr. primară a produselor vegetale: ulei de palmier (40 mii t, 1988). Fabrici de cherestea, ciment, încălț., textile ș.a. C. f.: 579 km. Căi rutiere: c. 7 mii km. Moneda: 1 C. f. a. franc = 100 centimes. Exportă: încălț. (c. 40 la sută), bumbac, palmist, cafea ș.a. și importă: bunuri de larg consum, utilaje, mijloace de transport, produse alim., textile, combustibili ș.a. – Istoric. Î n sec. 15, în regiune au pătruns portughezii, iar în sec. 17, olandezii, francezii și englezii, care au întemeiat așezări pe coastă. Denumirea inițială a țării a fost Dahomey, stat creat la începutul sec. 17 și care sub regele Gezo (1818-1859) devine unul dintre cele mai înfloritoare regate ale Africii Occidentale. Între 1889 și 1894 Regatul Dahomey este cucerit de francezi care-l transformă în colonie (1896) și-l includ în Africa Occidentală Franceză (1904-1958). În dec. 1958 devine republică autonomă în cadrul Comunității Franceze, iar la 1 aug. 1960 își proclama independența sub numele de Dahomey. La 18 oct. 1973 este constituit Consiliul Național al Revoluției, organul legislativ suprem, iar la 30 nov. 1975, Partidul Revoluției Populare a B., partid unic de guvernămînt care decide schimbarea denumirii statului în Republica Benin. Din dec. 1989, Adunarea Națională este dizolvată și înlocuită cu un Înalt Consiliu al Republicii, B. este republică prezidențială. Activitatea legislativă și executivă este exercitată de președinte și de Înaltul Consiliu al Republiciii. 3. Golf al Oc. Atlantic, la V de delta Nigerului, scăldînd coastele Beninului și ale Nigeriei de V.

BENIN CITY, oraș în SV Nigeriei, centrul ad-tiv al statului Bendel; 192,7 mii loc. (1989). Nod de comunicații. Bere. Ind. cauciucului și lemnului. Centru comercial (zahăr). Universitate.

Intrare: Benin
Benin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Benin
Intrare: benign
benign adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • benign
  • benignul
  • benignu‑
  • benignă
  • benigna
plural
  • benigni
  • benignii
  • benigne
  • benignele
genitiv-dativ singular
  • benign
  • benignului
  • benigne
  • benignei
plural
  • benigni
  • benignilor
  • benigne
  • benignelor
vocativ singular
plural
benin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

benign, benignăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.