O definiție pentru Bellis perennis


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Bellis perennis L. Specie care înflorește în mart.-iun. Plantă de cca 10 cm înălțime, perenă, cultivată ca bienală. Frunze ovat-spatulate așezate în formă de rozetă, din mijlocul căreia pornește un peduncul ce poartă în vîrf cîte un singur capitul format din flori, cele marginale, femele, albe sau rosee, cele centrale, galbene (Pl. 12, fig. 68).

Intrare: Bellis perennis
Bellis perennis  nomenclatura binară
compus
  • Bellis perennis