3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

beică sf vz bicaș

bicaș sn [At: CANTEMIR, ap. TDRG / V: -az (Pl: ~aji), ghi~, (Trs) ău, (Pl: ~șei) eu, ~cășeu / Pl: ~i / E: mg békasó „sarea-broaștei”] (Min) 1 (Trs; Mol) Cremene. 2 (Trs; Mol) Cuarț. 3 (Îf bghicaj) Bolovan alb, cristalin Si: (pop) sarea-mâței. 4 (Îf ghi~) Piatră albă pentru fabricarea sticlei.

ghicaș[1] sn vz bicaș modificată

  1. În original incorect tipărit: ghicas. Vezi și def. formei principale — LauraGellner

bicaș s.n. (reg.) 1 Cremene. 2 Bolovan alb, cristalin; sarea-mîței. 3 Piatră albă folosită la fabricarea sticlei. • /<magh. békasó.

BEANCĂ (pl. -ce) sf. Trans. (BUD.) 💎 = BICAȘ.

BEICĂ, (1) beici, s. f. 1. Mamifer răpitor înrudit cu jderul (Martes foina). 2. (Reg.) Cuarț. – (2) Comp. magh. béka-só.

BICAȘ s.n (Reg.) Cremene; cuarț. – Magh. béka-só.

bicáș n., pl. e și urĭ (ung. beká-só, cuarț, propriŭ zis „sarea broaștei”). Trans. Mold. Cŭarț. Nisip alb p. fabricarea sticleĭ (CL. 1924, 518). Maĭ rar. Cremene. S.m. Bulgăre (petricică) de cŭarț: a arunca cu bicașĭ. – Și bicaz (de unde și numele satului din județu Neamțu), pl. (cînd e vorba de bulgări). – Dim. -șel, -jel, pl. eĭ, petricică, bobiță. Pop. ghi-. – În Trans. și beĭcă (ung. béka-), pl. ĭ, cuarț.

ghicáș, ghicáz, -ășél -ăjél, V. bicaș.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BICAȘ s. v. cremene, cuarț, silex.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bicaș (-și), s. m. – Cremene. – Var. bicaz, ghigășel, bigășel, bigășea. Mag. békasó (Cihac, II, 482). Se folosește numai în Trans. și Mold.; de aici toponimul Bicaz.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bicaș, bicași, (bdicaș, bghicaș, bicaz), s.m. (reg.) 1. Loc cu pietriș mult; pietriș. 2. Cremene; piatră albă de râu cu care olarii (din loc. Săcel) lustruiau vasele de ceramică nesmălțuite și arse la roșu. ■ (top.) Bicaz, comună situată în zona Codru. (Trans. și Mold.). – Din magh. békasó „cuarț; sarea-broaștei” (DER, MDA); „de aici toponimul Bicaz” (DER, Scriban).

bicaș, bicași, (bdicaș, bghicaș, bicaz), s.m. – (reg.) 1. Loc cu pietriș mult; pietriș. 2. Cremene; piatră albă de râu („care se găsește din belșug în pârâul Bistrița”), cu care olarii (din Săcel) lustruiau vasele de ceramică nesmălțuite și arse la roșu (I. Pop, 1970; v. și Dăncuș, 1986: 79). Circulă numai în Trans. și Mold. ♦ (top.) Bicaz, comună situată în zona Codru. – Din magh. békasó „cuarț; sarea-broaștei” (Cihac, DER, MDA); „de aici toponimul Bicaz” (DER, Scriban).

bicaș, -i, (bdicaș, bghicaș), s.m. – 1. Loc cu pietriș mult; pietriș. 2. Cremene; piatră albă de râu („care se găsește din belșug în pârâul Bistrița”), cu care olarii (din Săcel) lustruiau vasele de ceramică nesmălțuite și arse la roșu (I. Pop 1970; v. și Dăncuș 1986: 79). Bicaz, toponim în Maramureș. – Din magh. békasó „sarea-broaștei” (MDA).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BEICA DE JOS, com. în jud. Mureș; 2.286 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18).

Intrare: Beica
Beica nume propriu
nume propriu (I3)
  • Beica
Intrare: beică
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beică
  • beica
plural
  • beici
  • beicile
genitiv-dativ singular
  • beici
  • beicii
plural
  • beici
  • beicilor
vocativ singular
plural
Intrare: bicaș
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bicaș
  • bicașul
  • bicașu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bicaș
  • bicașului
plural
vocativ singular
plural
ghicaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bicaz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bibi
  • bibica
plural
  • bibici
  • bibicile
genitiv-dativ singular
  • bibici
  • bibicii
plural
  • bibici
  • bibicilor
vocativ singular
  • bibi
  • bibico
plural
  • bibicilor
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beică
  • beica
plural
  • beici
  • beicile
genitiv-dativ singular
  • beici
  • beicii
plural
  • beici
  • beicilor
vocativ singular
plural
bicașău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bicașeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bicășeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

beică, beicisubstantiv feminin

etimologie:

bicașsubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.