3 intrări
26 de definiții
din care- explicative (16)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (4)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
beică sf vz bicaș
bibică sf vz bicaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bicaș sn [At: CANTEMIR, ap. TDRG / V: -az (Pl: ~aji), ghi~, (Trs) ~șău, (Pl: ~șei) ~șeu, ~cășeu / Pl: ~i / E: mg békasó „sarea-broaștei”] (Min) 1 (Trs; Mol) Cremene. 2 (Trs; Mol) Cuarț. 3 (Îf bghicaj) Bolovan alb, cristalin Si: (pop) sarea-mâței. 4 (Îf ghi~) Piatră albă pentru fabricarea sticlei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bicașău sm vz bicaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bicașeu sm vz bicaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bicaz sm vz bicaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bicășeu sm vz bicaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ghicaș[1] sn vz bicaș modificată
- În original incorect tipărit: ghicas. Vezi și def. formei principale — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bicaș s.n. (reg.) 1 Cremene. 2 Bolovan alb, cristalin; sarea-mîței. 3 Piatră albă folosită la fabricarea sticlei. • /<magh. békasó.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
❍BEANCĂ (pl. -ce) sf. Trans. (BUD.) 💎 = BICAȘ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BEICĂ sf. Băn. 💎 = CUARȚ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BEICĂ, (1) beici, s. f. 1. Mamifer răpitor înrudit cu jderul (Martes foina). 2. (Reg.) Cuarț. – (2) Comp. magh. béka-só.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
BICAȘ s.n (Reg.) Cremene; cuarț. – Magh. béka-só.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
béĭcă V. bicaș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bicáș n., pl. e și urĭ (ung. beká-só, cuarț, propriŭ zis „sarea broaștei”). Trans. Mold. Cŭarț. Nisip alb p. fabricarea sticleĭ (CL. 1924, 518). Maĭ rar. Cremene. S.m. Bulgăre (petricică) de cŭarț: a arunca cu bicașĭ. – Și bicaz (de unde și numele satului din județu Neamțu), pl. jĭ (cînd e vorba de bulgări). – Dim. -șel, -jel, pl. eĭ, petricică, bobiță. Pop. ghi-. – În Trans. și beĭcă (ung. béka-), pl. ĭ, cuarț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ghicáș, ghicáz, -ășél -ăjél, V. bicaș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BEICĂ s. v. cuarț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BICAȘ s. v. cremene, cuarț, silex.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
beică s. v. CUARȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bicaș s. v. CREMENE. CUARȚ. SILEX.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bicaș (-și), s. m. – Cremene. – Var. bicaz, ghigășel, bigășel, bigășea. Mag. békasó (Cihac, II, 482). Se folosește numai în Trans. și Mold.; de aici toponimul Bicaz.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bicaș, bicași, (bdicaș, bghicaș, bicaz), s.m. (reg.) 1. Loc cu pietriș mult; pietriș. 2. Cremene; piatră albă de râu cu care olarii (din loc. Săcel) lustruiau vasele de ceramică nesmălțuite și arse la roșu. ■ (top.) Bicaz, comună situată în zona Codru. (Trans. și Mold.). – Din magh. békasó „cuarț; sarea-broaștei” (DER, MDA); „de aici toponimul Bicaz” (DER, Scriban).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bicaz, s.m. v. bicaș.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bicaș, bicași, (bdicaș, bghicaș, bicaz), s.m. – (reg.) 1. Loc cu pietriș mult; pietriș. 2. Cremene; piatră albă de râu („care se găsește din belșug în pârâul Bistrița”), cu care olarii (din Săcel) lustruiau vasele de ceramică nesmălțuite și arse la roșu (I. Pop, 1970; v. și Dăncuș, 1986: 79). Circulă numai în Trans. și Mold. ♦ (top.) Bicaz, comună situată în zona Codru. – Din magh. békasó „cuarț; sarea-broaștei” (Cihac, DER, MDA); „de aici toponimul Bicaz” (DER, Scriban).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bicaș, -i, (bdicaș, bghicaș), s.m. – 1. Loc cu pietriș mult; pietriș. 2. Cremene; piatră albă de râu („care se găsește din belșug în pârâul Bistrița”), cu care olarii (din Săcel) lustruiau vasele de ceramică nesmălțuite și arse la roșu (I. Pop 1970; v. și Dăncuș 1986: 79). Bicaz, toponim în Maramureș. – Din magh. békasó „sarea-broaștei” (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BEICA DE JOS, com. în jud. Mureș; 2.286 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
beică, beicisubstantiv feminin
- 1. Mamifer răpitor înrudit cu jderul (Martes foina). DLRM
- 2. Cuarț. DLRMsinonime: cuarț
etimologie:
- (2.) béka-só DLRM