15 intrări

65 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAFEGÍ-BAȘÁ, cafegi-bașa, s. m. Boier de rang inferior, mai mare peste cafegiii curții domnești, însărcinat să aducă domnului cafeaua la ceremonii. – Din tc. kahveci bașı.

TABLÁ-BAȘÁ s. m. invar. (Înv.) Cal de paradă pe care sultanul îl dădea în dar unui domn român, la numirea acestuia. ♦ Fig. (Adverbial) Comod, confortabil. – Din tc. tabla bași.

baș-rachiu sn [At: TEODORESCU, P. P. 540 / V: ~a-~ / E: baș + rachiu] (Gmț; csnp) Rachiu vechi și bun.

bașa-rachiu sn vz baș-rachiu

bazaghean-bașa sn vz pazarghean-bașa

bazarghean-bașa sm vz pazarghean[1]

  1. Cuvântul-titlu pazarghean nu este consemnat în acest dicționar. — Ladislau Strifler

berber-bașa sm [At: DA / Pl: ~i-bașale / E: tc berber-başa] (Trî) Șef al bărbierilor de la curtea domnească.

biuluc-bașă sm vz buluc-bașă

cafegi-bașa smi [At: GOLESCU, Î. 86 / V: cafigi~ / E: tc kahveci başa] (Înv) 1-2 (Rang inferior pe care îl avea) boierul însărcinat să aducă domnitorului cafeaua (3) la ceremonii.

cafigi-bașa sm vz cafegi-bașa

caváf-bașá sm [At: ȘIO / V: -báșă / Pl: ~i-bașale / E: cavaf + başa] 1-3 Staroste al cavafilor (1-3).

caváz-báșa sm [At: (a. 1785) DOC., ap. ȘIO / Pl: ~șale / E: tc kav(v)as-başa] (Înv) Slujbaș al Curții care sta în picioare afară, la ușa domnitorului și era mai mare peste cavașii (1) de strajă.

cearcagí-bașá sm [At: (a. 1715) ISTORIA, ap. ȘIO / Pl: ~le / E: tc çarkagy + başa] Căpetenie a cearcagiilor.

chelargí-bașá sm [At: CONDICA (1693), ap. ȘIO / E: tc kilergibasy] (Înv) Mare chelar al Vizirului sau al Hanului.

chiurci-bașa sm [At: NECULCE, ap. LET. II, 401/16 / V: (înv) chirci-~[1] / Pl: nct / E: tc kiurkči-başı] (Iuz) 1 Blănarul seraiului. 2 Starostele cojocarilor.

  1. Varianta chirci-bașa nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

cichirgi-bașá sm [At: ALECSANDRI, T. 101 / Pl: ~le / E: cichirgiu + bașa] (Înv) Staroste al cofetarilor.

ciohodár-bașá sm vz ciohodar

direcci-bașa sm [At: ȘIO II2, 47 / Pl: ? / E: tc direkči bašy] (Tcî; Mol) Dregător numit de Poarta Otomană care supraveghea tăierea și transportarea cherestelei la Constantinopol.

ecmeccì-bașa sm [At: ȘIO II2, 50 / Pl: ale / E: tc ekmekči bašy] (Tcî) Șef al slujitorilor de la cuptoarele domnești.

haham sm [At: AMIRAS, ap. LET. III, 133/12 / Pl: ~i / E: tc haham] 1 (Înv) Rabin. 2 (Înv; îc) ~-bașa Mare rabin. 3 Tăietor de vite și păsări de sacrificiu la evrei Si: hamân.

samdangi-bașa sm vz șamdangi-bașa

saraci-bașă sm [At: ȘIO II2, 103 / V: saraci-baș / S și: saraci bașă / E: tc saraç-bași „șeful șelarilor”] (Tcî) Mai mare peste rândașii de la serai sau peste cei de la curtea domnilor țărilor române.

sarai-bașa sm [At: ȘIO II2, 104 / E: tc saray bași] (Tcî) Intendent al seraiului.

satârgi-bașa smi [At: FILIMON, O. I, 155 / E: tc satirci-bași] 1 Comandament al satârgiilor Si: șatârbaș.

seiz-bașa sm [At: LET. III, 317/15 / V: ~-baș, saiz-baș, saiz-~ / Pl: ? / E: tc sayis bași, sayis bașe] Șef al seizilor.

sofragi-bașa s [At: (a. 1783) ȘIO II1, 324 / Pl: ~le / E: tc sofraci bași] (Tcî) Vel sofragiu.

tabla-bașa [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 309/22 / V: (înv) ~-baș / A și: tabla-~ / E: tc tavla bași] 1 sm (Înv) Cal de paradă pe care sultanul îl trimitea în dar unui domnitor român la numirea acestuia. 2 sm (Reg; fig; dep) Om trândav. 3 av (Mun) Cum e mai bine. 4 av (Mun) Comod1 (5). 5 av (Reg; îe) A trăi (sau a o duce) ~ A trăi fără griji. 6 av (Reg; îae) Din belșug.

tufecci-bașa sm [At: (a. 1761) ap. ȘIO II2,124 / V: (înv) tufigi-~ / S și: ~eccibașa / Pl: ~le / E: tc tüfekçi bași] (Înv) Comandantul gărzii domnești în timpul domniilor fanariote.

tutungi-bașa smi [At: (a. 1783) ap. ȘIO III, 371 / E: tc tütüncü basi] (Tcî) Slujbaș al curții domnești care se îngrijea de tutun (6).

bărbier s.m., s.n. 1 s.m. Frizer. ♦ Fig. (fam.) Om mincinos, lăudăros. 2 s.n. (muz.) Dispozitiv mic de lemn aplicat la baza cutiei de rezonanță a unei viori, pe care se sprijină bărbia violonistului; bărbie. • sil. -bi-er. pl. m. -i, n. -e. /it. barbiere, ngr. μπαρμπέρης.

CAFEGÍ-BAȘÁ, s. m. invar. Boier de rang inferior, mai mare peste cafegiii curții domnești, însărcinat să aducă domnitorului cafeaua la ceremonii. – Din tc. Kahveci bașı.

TABLÁ-BAȘÁ s. m. invar. (Înv.) Cal de paradă pe care sultanul îl dădea în dar unui domnitor român, la numirea acestuia. ♦ Fig. (Adverbial) Comod, confortabil. – Din tc. tabla bașı.

BĂRBIÉR, bărbieri, s. m. Bărbat care are meseria de a rade barba și de a tunde părul; frizer. Ștefan-vodă poruncea Bărbieri de-i aducea: Unii părul că-i tăia,. Alții barba i-o rădea, Pe Corbea-l întinerea. TEODORESCU, P. P. 530. ◊ (În trecut avea și alte îndeletniciri) Mă doare [măseaua]: întîi rabd cît pot.... pe urmă pui doftorii; pe urmă, dacă văz că nu mai merge, mă duc hotărît la bărbier să mi-o scoață. CARAGIALE, O. I 188. ◊ Compus: (învechit) bărbier-bașa = bărbierul curții domnești. [Portar-bașa] ședea la perdeaua domnească zi și noapte, și, cînd se trezea măria-sa, el striga prin sarai, cît îl ținea gura: Cafegi-bașa! Bărbier-basa! ALECSANDRI, T. I 582. – Pronunțat: -bi-er.

TABLA-BÁȘA s. m. (Învechit) Cal frumos împodobit, pe care sultanul îl dădea noului domnitor din țările romînești, la numirea sa. Caragea... ș-a făcut intrarea în București cu alai domnesc, călare pe «tabla-bașa». GHICA, S. 28. ♦ Fig. (Adverbial) Cum e mai bine, comod, confortabil. Nu e nici un cuvînt ca să stăm, tixiți ca sardelele, 7 inși într-un compartiment, iar în altul să doarmă tabla-bașa un singur voiajor. VLAHUȚĂ, la TDRG. [Împăratul] cu fruntașii căpeteniilor, se așezară tabla-bașa în palat, a cărei mîndrețe întrecea orice închipuire. POPESCU, B. III 58.

TUFECCÍBAȘA, tufeccibașale, s. f. (Turcism învechit) Comandant al gărzii domnești în timpul domniilor fanariote. Aveam odaie în curtea domnească, alături cu odaia lui tufeccibașa. GHICA, S. 3. Pe feciorii de boier, cînd făceau vreo neorînduială sau vreo necuviință, îi poftea la cafea, în odaie la cămăraș, la tufeccibașa sau la bașciohodar și acolo i se trăgea cîteva nuiele la tălpi. id. S. A. 34.

TUTUNGÍU, tutungii, s. m. Bărbat care ține în concesie o tutungerie sau care vinde într-o tutungerie. ◊ Compus: (turcism învechit) tutungi-bașa = slujbaș însărcinat cu supravegherea cultivării și vînzării tutunului. Orînduitul mumbașir tutungi-bașa al măriei-sale au adus pe acești mai jos înaintea mea. La TDRG. – Variantă: (în compuse) tutungí s. m.

CAFEGÍ-BAȘA s. m. invar. (Înv.) Boier de rang inferior, însărcinat să aducă domnitorului cafeaua. – Tc. kahveci-bași.

bașă m. odinioară, șef: bărbier-bașă. [Identic cu baș, fruntaș].

bărbier-bașa m. odinioară, întâiul bărbier al Domnului care rădea pe Vodă, pe beizadele și pe noul boierit: când se căftănia vreun boier, se ducea bărbier-bașa de-l rădea cu bricele cele de mărgean AL. [Formă românizată din arhaicul berber bașa = turc. BERBER BAȘY].

cafegi-bașa m. odinioară boierinaș care aducea Domnului cafeaua: bărbatu-meu care a fost cafegi-bașa la Caragea AL. 1

cavaz-bașa m. od. șeful gardei domnești care sta în picioare afară la ușa camerei lui Vodă. [Turc. KAVAZ BAȘY].

sofragi-bașa m. boierinașul Curții fanariote care îngrijea de masa Domnului, de tacâmurile și de pânzăria ei. [Turc. SOFRADJI BAȘI].

tabla-bașa m. 1. cel dintâiu cal din grajdul împărătesc pe care Sultanul îl trimetea noului Domn: Caragea și-a făcut intrarea în București, cu alaiu domnesc, călare pe tabla-bașa în sunetul clopotelor, al surlelor și al tobelor GHICA; 2. azi, în Oltenia, om care nu face nimic. [Turc. TABLA-BAȘA, lit. primul din grajd (v. Talambașa)]. ║ adv. de-a gata, întins (în basmele muntene): el cu fruntașii s’așezară tabla-bașa în palat POP.

terzi-bașa m. starostele de croitori (sub Fanarioți): ișlicul cu patru colțuri al marelui terzi-bașa FIL. [Turc. TERZI BAȘY, meșter croitor].

tufeccibașa m. od. șeful gardei domnești: aveam odaie în Curtea domnească alături cu odaia lui tufeccibașa GHICA. [Turc. TÜFEKČI BAȘY, ofițer de gardă care la vânătoare prezenta Sultanului pușca].

-bașá (turc. bašy, șef. V. baș). În timpu Turcilor, particulă care se punea după numele uneĭ meseriĭ ca să arate șefia saŭ prioritatea: bacál-bașa, ceauș-bașa (șefu ușieri-sultanului), hahám-bașa. Acestea eraŭ masculine fără pl., gen al luĭ, saŭ, acc. -bașá, puteaŭ fi și feminine, ca pașa, pașale.

cafegí-bașá m. (turc. kahveği-bašy). Vechĭ. Boĭerinaș care odinioară aducea domnuluĭ cafeaŭa și care avea și monopolu cafeleĭ în capitală și provincie. V. bașa.

hahám-bașá f., pl. ale, saŭ m. fără pl., gen. al luĭ (turc. haham-bašy). Vechĭ. Șefu rabinilor (care plătea un bir cămărașiiĭ marĭ).

tablá-bașá m., gen. al luĭ (turc. tavlabașy, „șefu grajduluĭ, primu în grajd”, d. ngr. stávlos, lat. stábulum, staul, grajd. V. tabla 2). Calu de paradă pe care sultanu îl dăruĭa nouluĭ domn și care avea pe șa topuzu și sabia. (Și tablabáș). Azĭ. Iron. A veni, a ședea tabla-bașa, a veni, a ședea fără grijă la lucrurĭ de-a gata (de ex., la un prînz p. care tu n’aĭ muncit). V. bimbașa.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tabla-bașa (înv.) (desp. ta-bla-) s. m.

cafegi-bașa s. m., pl. cafegi-bașa

tabla-bașa (înv.) (ta-bla-) s. m.

tablá-bașá s. m. invar. (sil. -bla)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TABLÁ-BAȘÁ adv. v. bine, comod, confortabil.

tabla-bașa adv. v. BINE. COMOD. CONFORTABIL.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hahám-báșa s.m. (înv.) marele rabin (la evrei).

sofragi-bașa s.m. (înv.) s.m. (înv.) boienașul curții domnești fanariote care îngrijea de masa domnului, de tacâmurile și de pânzăria sa.

tufeccibáșa s.m. (înv.) 1. ofițer de gardă care prezenta sultanului pușca la vânătoare. 2. șeful gărzii domnești.

tutungi-bașa s.m. (înv.) slujbaș al Curții domnești care se îngrijea de tutun.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Bas/a, -ă, -ea -ica, -îna, -cu, -oc, Basu, v. Vasilie VIII.

Băs/a, -an, /ăscul, -eni, -oc -oi v. Vasilie VIII.

Intrare: Basa
nume propriu (I3)
  • Basa
Intrare: Basă
Basă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ba
Intrare: baș-rachiu
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baș-rachiu
  • baș-rachiul
plural
genitiv-dativ singular
  • baș-rachiu
  • baș-rachiului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bașa-rachiu
  • bașa-rachiul
plural
genitiv-dativ singular
  • bașa-rachiu
  • bașa-rachiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bașa
bașa2 (pl. ∅) element de compunere
afix (I7)
  • bașa
bașa1 (pl. -ále) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bașa
  • bașaua
plural
  • bașale
  • bașalele
genitiv-dativ singular
  • bașale
  • bașalei
plural
  • bașale
  • bașalelor
vocativ singular
plural
Intrare: bașă
bașă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bărbier-bașa
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărbier-bașa
  • bărbier-bașa
plural
  • bărbier-bașa
  • bărbier-bașa
genitiv-dativ singular
  • bărbier-bașa
  • bărbier-bașa
plural
  • bărbier-bașa
  • bărbier-bașa
vocativ singular
plural
Intrare: Băsa
Băsa nume propriu
nume propriu (I3)
  • Băsa
Intrare: berber-bașa
substantiv masculin compus
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • berber-bașa
plural
  • berberi-bașale
genitiv-dativ singular
  • berber-bașa
plural
  • berberi-bașale
vocativ singular
plural
Intrare: cafegi-bașa
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cafegi-bașa
  • cafegi-bașa
plural
  • cafegi-bașa
  • cafegi-bașa
genitiv-dativ singular
  • cafegi-bașa
  • cafegi-bașa
plural
  • cafegi-bașa
  • cafegi-bașa
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cafegibașa
plural
  • cafegibașa
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cafigi-bașa
plural
  • cafigi-bașa
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ecmecci-bașa
ecmeccì-bașa substantiv masculin compus
compus
  • ecmecci-bașa
Intrare: haham-bașa
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • haham-bașa
plural
  • hahami-bașale
genitiv-dativ singular
  • haham-bașa
plural
  • hahami-bașale
vocativ singular
plural
Intrare: sofragi-bașa
compus
  • sofragi-bașa
Intrare: tabla-bașa
  • silabație: ta-bla- info
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabla-bașa
  • tabla-bașa
plural
genitiv-dativ singular
  • tabla-bașa
  • tabla-bașa
plural
vocativ singular
plural
tablabaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tufecci-bașa
tufecci-bașa substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tufecci-bașa
  • tufecci-bașaua
plural
  • tufecci-bașale
  • tufecci-bașalele
genitiv-dativ singular
  • tufecci-bașale
  • tufecci-bașalei
plural
  • tufecci-bașale
  • tufecci-bașalelor
vocativ singular
plural
tufeccibașa substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tufeccibașa
  • tufeccibașaua
plural
  • tufeccibașale
  • tufeccibașalele
genitiv-dativ singular
  • tufeccibașale
  • tufeccibașalei
plural
  • tufeccibașale
  • tufeccibașalelor
vocativ singular
plural
Intrare: tutungi-bașa
tutungi-bașa substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tutungi-bașa
  • tutungi-bașaua
plural
  • tutungi-bașale
  • tutungi-bașalele
genitiv-dativ singular
  • tutungi-bașale
  • tutungi-bașalei
plural
  • tutungi-bașale
  • tutungi-bașalelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bărbier-bașa, bărbier-bașasubstantiv masculin

  • 1. învechit Bărbierul curții domnești. DLRLC
    • format_quote [Portar-bașa] ședea la perdeaua domnească zi și noapte, și, cînd se trezea măria-sa, el striga prin sarai, cît îl ținea gura: Cafegi-bașa! Bărbier-basa! ALECSANDRI, T. I 582. DLRLC

cafegi-bașa, cafegi-bașasubstantiv masculin invariabil

  • 1. Boier de rang inferior, mai mare peste cafegiii curții domnești, însărcinat să aducă domnului cafeaua la ceremonii. DEX '09 DEX '98 DLRM Șăineanu, ed. VI
    • format_quote Bărbatu-meu care a fost cafegi-bașa la Caragea. DEX '09 DEX '98 DLRM Șăineanu, ed. VI
etimologie:

tabla-bașasubstantiv masculin invariabil

  • 1. învechit Cal de paradă pe care sultanul îl dădea în dar unui domn român, la numirea acestuia. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Caragea... ș-a făcut intrarea în București cu alai domnesc, călare pe «tabla-bașa». GHICA, S. 28. DLRLC
    • 1.1. figurat (și) adverbial Cum e mai bine. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Nu e nici un cuvînt ca să stăm, tixiți ca sardelele, 7 inși într-un compartiment, iar în altul să doarmă tabla-bașa un singur voiajor. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
      • format_quote [Împăratul] cu fruntașii căpeteniilor, se așezară tabla-bașa în palat, a cărei mîndrețe întrecea orice închipuire. POPESCU, B. III 58. DLRLC
etimologie:

tufecci-bașa, tufecci-bașalesubstantiv masculin

  • 1. turcism (învechit) Comandant al gărzii domnești în timpul domniilor fanariote. DLRLC
    • format_quote Aveam odaie în curtea domnească, alături cu odaia lui tufeccibașa. GHICA, S. 3. DLRLC
    • format_quote Pe feciorii de boier, cînd făceau vreo neorînduială sau vreo necuviință, îi poftea la cafea, în odaie la cămăraș, la tufeccibașa sau la bașciohodar și acolo i se trăgea cîteva nuiele la tălpi. GHICA, S. A. 34. DLRLC

tutungi-bașa, tutungi-bașalesubstantiv masculin

  • 1. Slujbaș însărcinat cu supravegherea cultivării și vânzării tutunului. DLRLC
    • format_quote Orînduitul mumbașir tutungi-bașa al măriei-sale au adus pe acești mai jos înaintea mea. La TDRG. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic