3 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BARI- v. baro-.

bar3 sm [At: LTR / Pl: ~i / E: fr bar] Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii.

BAR1, bari, s. m. Unitate de măsură tolerată a presiunii egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de 1 cm2. – Din fr. bar.

BAR1, bari, s. m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. – Din fr. bar.

BAR s.m. Unitate de măsură a presiunii, reprezentând presiunea exercitată de o forță de o megadină pe o suprafață de 1 cm2. [< fr. bar].

BARO-, BARI-, -bár(ă) elem. „Greutate, presiune”; „grav”. (din fr. baro- / bary-, -bare, cf. gr. baros, barys)

BAR1 ~i m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice, egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de un centimetru pătrat. /<fr., engl. bar


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bar1 (unitate de măsură) s. m., pl. bari

bar (unitate de măsură) s. m., pl. bari


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BARI- „greutate, presiune”. ◊ gr. barys „greu, profund” > fr. bary-, engl. id., germ. id., it. bari- > rom. bari-.~centru (v. -centru), s. n., 1. Punctul de întîlnire a medianelor unui triunghi. 2. Centru de greutate; ~fonie (v. -fonie1), s. f., bariglosie*; ~giroscop (v. giro-, v. -scop), s. n., instrument giroscopic pentru punerea în evidență a rotației pămîntului; ~glosie (v. -glosie), s. f., dificultate în pronunțarea cuvintelor; sin. barifonie, barilalie; ~lalie (v. -lalie), s. f., bariglosie*; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinare aproximativă a greutății animalelor vii pe bază de măsurători; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru măsurarea intensității zgomotelor; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., influență morfogenetică a forței de gravitație asupra organelor vegetale; sin. geomorfoză; ~sferă (v. -sferă), s. f., partea centrală a globului pămîntesc formată din elemente cu densitate mare; sin. centrosferă; ~teriu (v. -teriu), s. m., mamifer fosil din eocenul superior, cu corpul greu și cu incisivii inferiori transformați în defense.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BARI, oraș în SE Italiei (Apulia), port la M. Adriatică; 355,4 mii loc. (1988). Centru comercial și ind. (prelucr. petrolului și lemnului, oțeluri, mat. de constr., produse textile și alim.). Șantiere navale. Universitate. Monumente: biserica San Nicolo și catedrala San Savino (sec. 11-12). Muzee.

Intrare: Bari
nume propriu (I3)
  • Bari
Intrare: bari
bari
prefix (I7-P)
  • bari
Intrare: bar (u.m.)
bar2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bar
  • barul
  • baru‑
plural
  • bari
  • barii
genitiv-dativ singular
  • bar
  • barului
plural
  • bari
  • barilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bar (u.m.)

  • 1. Unitate de măsură tolerată a presiunii egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de 1 cm2.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: