2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BAI, baiuri, s. n. (Reg.) Necaz, încurcătură, supărare, belea, bucluc. ◊ Expr. Nu-i (niciun) bai (că...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu este nicio pagubă. – Din magh. baj.

bái2 i [At: NEGRUZZI, S. III, 21 / V: -io, ~iu / E: ba + io (eu)] (Reg) 1 Nicidecum. 2 (Îe) A zice ~ A se împotrivi 3 (Îae) A refuza.

bái1 sn [At: (a. 1767) IORGA, S. D. XIII, 266 / V: ~u / Pl: ~uri / E: mg baj] (Reg) 1 Necaz. 2 Grijă. 3 (Îe) N-are ~ (de) Este indiferent. 4 (Îe) Nu-i (nici un) ~ (că...) sau de asta nu (mi-i) ~ Nu face nimic. 5 (Îe) A avea -ul (cuiva) A băga în seamă pe cineva. 6 Lucru. 7 (Îe) A avea ~ cu... A avea greutăți cu... 8 (Îe) A avea ~ cu (cineva) A avea o afacere cu cineva. 9 (Îae) A avea de furcă cu cineva. 10 (Îe) Ce-i -ul? Ce este? 11 Durere. 12 Boală. 13 (Îe) Am – cu... Mă doare (ceva). 14 (Îe) Ce ~ ai? Ce-ți lipsește?. 15 (Îe) -ul cela sau cel rău Epilepsie. 16 Vină. 17 (Îe) A nu-i da – A nu învinovăți.

bai2 s.n. 1 (fam.) Necaz, încurcătură, supărare; belea, bucluc. ◇ Expr. Nu-i (nici un) bai (...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu e nici o pagubă. N-are bai (de...) = este indiferent. A avea baiul (cuiva) = a băga în seamă pe cineva. A avea baiul cu... = a avea greutăți cu... A avea bai cu cineva = a) a avea o afacere cu cineva; b) a avea de furcă cu cineva. Ce-i baiul? = ce este? Am bai cu...= mă doare (ceva). Ce bai ai? = ce-ți lipsește? Baiul cela (sau cel rău) = epilepsie. 2 (reg.) Vină. ◇ Expr. A (nu) da bai (cuiva) = a (nu) învinovăți (pe cineva). • pl. -uri. și (reg.) báiu s.n. /<magh. baj.

bai1 interj. (reg.) Nicidecum. ◇ Expr. A zice bai = a) a se împotrivi; b) a refuza. • și báio, báiu interj. /ba + io „eu”.

BAI, baiuri, s. n. (Reg.) Necaz, încurcătură, supărare, belea, bucluc. ◊ Expr. Nu-i (nici un) bai (că...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu este nici o pagubă. – Din magh. baj.

BAI, baiuri, s. n. (Mai ales în Transilv.) 1. Necaz, supărare, încurcătură, bucluc; rău. Asta-i baiul, că-i frumos pe afară și-nlăuntru jale. DAVIDOGLU, M. 8. Aoleo, măi hoț de dor, N-am topor să te omor, Nici secure să te tai, Să nu mai am nici un bai. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 93. ◊ Expr. Nu-i (nici un) bai (că...) sau de asta nu-i (sau nu mi-i) bai = nu face nimic, nu-mi pasă, nu e nici o pagubă. 2. (Ironic, în expr.) A da bai (cuiva) = a face vinovat (pe cineva de ceva). De frumoasă, nu-i dau bai, Că-i cu dinții ca la cai, De-o sută cinzeci de ai, Nu poate roade mălai. MARIAN, S. 24.

BAI, baiuri, s. n. (Reg.) Necaz, încurcătură, bucluc. ◊ Expr. Nu-i (nici un) bai (că...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu este nici o pagubă. – Magh. baj.

2) baĭ interj. Rar. Ba, nu.

1) baĭ n., pl. urĭ (ung. baj). Trans. Suferință, supărare. Nu-ĭ baĭ, nu e nicĭ o supărare, nicĭ un regret, se poate face.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bai (reg.) s. n., pl. báiuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BAI s. – v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.

bai s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bái, (báiuri), s. n. – Necaz, supărare, belea, grijă. Mag. baj, care la rîndul său provine din sl. boj „calamitate”, ca și sb., cr., slov., ceh., rut., rus. boj „război”, cf. (ră)zboi (Cihac,II, 478; Gáldi, Dict., 103). – Miklosich, Lexicon, 35 îl deriva direct din sl., ceea ce pare mai puțin probabil. Se folosește numai în Trans., dar circulația sa este mai mare; alături de el, a băilui „a se îngriji de ceva” (< mag. bajlodni) este puțin folosit.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bái, baiuri, s.n. – (reg.) Necaz, supărare: „Lasă, nu-i bai, mândrior, / Că m-ai lăsat să trag dor” (Papahagi, 1925: 197); „Nu te bucura de baiul altuia” (Lenghel, 1979: 214). ♦ (med.) Baiul cel mare, baiu cel rău = epilepsie; beteșâg (ALRRM, 1969: 167). – Din magh. baj „necaz” (< sl. boj „calamitate”) (DER, DEX, DLRM, Scriban, Cihac, MDA).

bái, -uri, s.n. – Necaz, supărare: „Lasă, nu-i bai, mândrior, / Că m-ai lăsat să trag dor” (Papahagi 1925: 197); „Nu te bucura de baiul altuia” (Lenghel 1979: 214). ♦ (med.) Baiul cel mare, baiu cel rău = epilepsie; beteșâg (ALR 1969: 167). – Din magh. baj „necaz” (< sl. boj „calamitate”).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BAIULUI, Munții ~, masiv muntos, format din fliș, în V Carpaților de Curbură, limitat de M-ții Bucegi (la V), Ciucaș (la E) și Bîrsei (la N). Alt. max.: 1.926 m (vf. Neamțu); format din mai multe înălțimi muntoase; Gîrbova, Clăbucetele Baiului, Taurului și Azugăi. Pajiști alpine. Zonă turistică. Se mai numesc și M-ții Gîrbovei.

arată toate definițiile

Intrare: Baiului
Baiului nume propriu
nume propriu (I3)
  • Baiului
Intrare: bai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bai
  • baiul
  • baiu‑
plural
  • baiuri
  • baiurile
genitiv-dativ singular
  • bai
  • baiului
plural
  • baiuri
  • baiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bai

  • exemple
    • Asta-i baiul, că-i frumos pe afară și-nlăuntru jale. DAVIDOGLU, M. 8.
      surse: DLRLC
    • Aoleo, măi hoț de dor, N-am topor să te omor, Nici secure să te tai, Să nu mai am nici un bai. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 93.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Nu-i (niciun) bai (că...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu este nicio pagubă.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. ironic expresie A da bai (cuiva) = a face vinovat (pe cineva de ceva).
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • De frumoasă, nu-i dau bai, Că-i cu dinții ca la cai, De-o sută cinzeci de ai, Nu poate roade mălai. MARIAN, S. 24.
      surse: DLRLC

etimologie: