2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Babilònia f. veche țară a Aziei, azi provincia Irak Arabi, la N. V. Persiei (Babilonian).

babiloníe sf [At: IORGA, L. II, 347 / V: vavi~ / Pl: ~ii / E: Babilon + -ie] 1-2 (Vorbire sau) scriere încâlcită, confuză. 3 învălmășeală. 4 Dezordine.

vavilonie sf vz babilonie

BABILONÍE, babilonii, s. f. 1. Vorbire sau scriere încâlcită, confuză. 2. Învălmășeală mare, dezordine. [Var.: vaviloníe s. f.] – Babilon (n. pr.) + suf. -ie.

BABILONÍE, babilonii, s. f. 1. Vorbire sau scriere încâlcită, confuză. 2. Învălmășeală mare, dezordine. [Var.: vaviloníe s. f.] – Babilon (n. pr.) + suf. -ie.

VAVILONÍE s. f. v. babilonie.

VAVILONÍE s. f. v. babilonie.

BABILONÍE, babilonii, s. f. 1. Vorbire sau scriere confuză, amestecată, încurcată. 2. Învălmășeală mare, încurcătură. Fu o adevărată babilonie pînă începură să sfîrîie cratițele. AGÎRBICEANU S.P. 35.

BABILONÍE, babilonii, s. f. 1. Vorbire sau scriere confuză. 2. Învălmășeală mare; încurcătură. – Din Babilon + suf. -ie.

babilonie s.f. (pop.) 1 Vorbire sau scriere încîlcită, confuză. În teza de licență e o babilonie. 2 Învălmășeală mare, dezordine, zăpăceală; situație confuză, haotică. E o adevărată babilonie în bucătărie. • acc. și (înv.) babilónie, pl. -ii. g.-d. -iei. și (înv.) vaviloníe s.f. /nm. pr. (oraș antic în Mesopotamia) Babilon + -ie.

babiloníe s.f. (pop.) 1 Vorbire sau scriere încâlcită, confuză. În teza de licență e o babilonie. 2 Învălmășeală mare, dezordine, zăpăceală; situație confuză, haotică. E o adevărată babilonie în bucătărie. • acc. și (înv.) babilónie. pl. -ii. g.-d. -iei. și (înv.) vaviloníe s.f. /nm.pr. (oraș antic în Mesopotamia) Babilon + -ie.

BABILONÍE s. f. încurcare, amestecare a limbilor; vorbire, scriere confuză. ♦ dezordine, situație confuză, haotică. (<babilon/ic/ + -ie)

BABILÓNIE ~i f. rar 1) Exprimare (orală sau scrisă) confuză și încurcată. 2) Învălmășeală mare; dezordine generală. [Art. babilonia; G.-D. babiloniei; Sil. -ni-e] /Din Babilon n. pr. + suf. ~ie

babilonie f. fig. mare confuziune [V. Babilonia, cu aluziune la Turnul lui Babel].

babiloníe f. (din forma maĭ veche și maĭ rară azi vavilonie, d. Vavilón, celebru oraș unde s’aŭ amestecat limbile, pron. de Grecii de azĭ Vavilón, ĭar de ceĭ vechĭ Babylón). Mare amestec, mare confuziune: acest minister e o adevărată babilonie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

babiloníe s. f., art. babilonía, g.-d. art. babiloníei; pl. babiloníi, art. babiloníile

babilónie s. f., art. babilónia; g.-d. art. babilóniei, pl. babilónii, art. babilóniile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BABILONÍE s. dezordine, haos, încurcătură, zăpăceală, (înv.) vavilonie. (E o ~ de nedescris în hârtiile lui.)

BABILONIE s. dezordine, haos, încurcătură, zăpăceală, (înv.) vavilonie. (E o ~ de nedescris!)

Intrare: Babilonia
Babilonia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: babilonie
babilonie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babilonie
  • babilonia
plural
  • babilonii
  • babiloniile
genitiv-dativ singular
  • babilonii
  • babiloniei
plural
  • babilonii
  • babiloniilor
vocativ singular
plural
vavilonie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vavilonie
  • vavilonia
plural
  • vavilonii
  • vaviloniile
genitiv-dativ singular
  • vavilonii
  • vaviloniei
plural
  • vavilonii
  • vaviloniilor
vocativ singular
plural

babilonie vavilonie

etimologie:

  • nume propriu Babilon + sufix -ie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM MDN '00