3 intrări
22 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (6)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARHONDA s. m. sg. voc. v. arhon.
arhonda sm vz arhon
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
‡ARHONDA sm. = ARHON: nu-i vina dumitale, și eu, ~, sînt unchiu (ALECS.) [ngr. άρχοντος].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARHONDA s. m. v. arhon.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
ARHONDA s. m. (Învechit) Arhon. Și eu, arhonda, sînt unchi! ALECSANDRI, T. 773.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARHONDA s. m. (Înv.) Arhon. – Ngr. arhontas.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARHON s. m. sg. voc. (Înv.) Titlu de politețe cu care se adresa cineva unui boier. [Var.: arhonda s. m. sg.] – Din ngr. árhon, árhondas.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
arhon sm [At: ZILOT, CRON. 82 / V: (înv) ~da / E: ngr ἀρχων, pv ἀρχοντας] (Înv; în epoca fanariotă, până la mijlocul sec. XIX; urmat întotdeauna de nume sau rang) Titlu de politețe cu care se adresa cineva unui boier Cf domn, boier.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
‡ARHON sm. Titlu de nobleță sau de politeță ce se da cuiva, alăturat de obiceiu pe lîngă numele sau rangul funcțiunii pe care-l avea: cît sînt de fericit, ~ șatrar, de a intra în familia dumitale (ALECS.) [ngr. άρχων].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARHON s. m. (Înv.) Titlu de politețe cu care se adresa cineva unui boier. [Var.: arhonda s. m.] – Din ngr. árhon, árhondas.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
ARHON s. m. (Învechit) Titlu de politețe introdus în epoca fanariotă, cu care se adresa cineva unui boier. Arhon boierule, dacă te pun turcii caimacam, să nu mă uiți. CAMIL PETRESCU, B. 129. Plecăciune, arhon sărdar. ALECSANDRI, T. I 123. Dar ce mă socoți pre mine, arhon jicnicer? NEGRUZZI, S. I 302.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARHON s. m. (Înv.) Titlu de politețe cu care se adresa cineva unui boier. – Ngr. arhon.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
arhon m. în epoca fanariotă, titulatură nobilă pusă înaintea numelui boieriei: arhon Șatrar; vocativ: arhonda! [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
árhon m. (ngr. árhon. V. arhont). Sec. 18-19. Cuvînt de politeță adresat boĭerilor (ca azĭ domnule saŭ cocoane): să trăĭeștĭ, arhon pitar! – Uzitat singur și árhonda (ngr. arhondas, voc. -nda, scris -nta): așa e, arhonda! V. boĭer.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arhonda (termen de adresare) (înv.) (folosit singur) s. m. voc.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arhonda (înv.) (folosit singur) s. m. sg. voc.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arhonda s. m. voc. sg. (folosit singur)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arhon (+ nume de persoană/rang) (înv.) s. m. (~ Lupu, ~ spătar)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arhon (înv.) (+ rang boieresc[1]) s. m. sg. voc. corectat(ă)
- Corectat din boieriesc — Octavian Mocanu
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arhon s. m. voc. sg. (un titlu de boierie)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
arhon s. m. – (Înv.) Boier. – Var. arhonda. Ngr. ἄρχων, gen. ἄρχοντας (Gáldi 154). Sec. XVIII. S-a aflat în concurență cu neol. arhonte, s. m., arhontat, s. n. (arhontat), din fr. Astăzi ieșit din uz, a fost titlu de politețe în epoca fanarioților, ca chir. – Der. arhonie, s. f. (noblețe); arhondar, s. m. (călugăr care răspundea de primirea călătorilor), din ngr. ἀρχοντάρης (sec. XVIII); arhondăreasă, s. f. (călugăriță care răspundea de primirea călătorilor); arhondaric, s. n. (salon destinat călătorilor, în mănăstiri), din ngr. ἀρχον-ταρίϰι; arhondărie, s. f. (salon de primire în mănăstiri); arhondologie, s. f. (heraldică), din ngr. ἀρχοντολογία; arhondologiu, s. n. (carte a boierilor).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ARHONDA, j-neasa, 1702 (Sur VII p. CLXIX), < gr. mod. ò ἄρχοντας „senior, domn”; arhon, „domnul”, era epitetul de politeță la începutul sec XIX.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
arhondasubstantiv masculin invariabil
- 1. Arhon. DLRLC DLRMsinonime: arhon
- Și eu, arhonda, sînt unchi! ALECSANDRI, T. 773. DLRLC
-
- comentariu Formă de vocativ folosită independent. Pentru folosirea înaintea unui rang boieresc, vezi arhon. DOOM 2
etimologie:
- arhontas DLRM
arhonsubstantiv masculin invariabil
- 1. Titlu de politețe cu care se adresa cineva unui boier. DEX '09 DLRLC
- Arhon boierule, dacă te pun turcii caimacam, să nu mă uiți. CAMIL PETRESCU, B. 129. DLRLC
- Plecăciune, arhon sărdar. ALECSANDRI, T. I 123. DLRLC
- Dar ce mă socoți pre mine, arhon jicnicer? NEGRUZZI, S. I 302. DLRLC
-
- comentariu Formă de vocativ folosită când este urmată de un rang boieresc. Pentru folosirea independentă, vezi arhonda. DOOM 2
etimologie:
- árhon, árhondas DEX '09 DEX '98