Arabia f. vastă peninsulă, în centru aproape pustie, la S.-V. Aziei, între Marea Roșie, Oceanul Indian și Golful Persic, cu cap. Meka. Exportă cafea, lămâi, ceaiu și cămile: 12 mil. loc.

Arabia pietroasă f. partea muntoasă a Arabiei, azi numită Hegias.

Arabia, (În Noul Testament) ținutul din sud-vestul Idumeii până la Marea Roșie, până unde se întindea altădată Palestina, care includea și muntele Sinai. De aici au venit la Cincizecime mulți arabi și tot aici s-a retras Saul, prigonitorul creștinilor și viitorul apostol Pavel, după teofania de pe drumul Damascului și după convertirea sa.

ARABIA 1. Cea mai mare pen. de pe Pămînt, în SV Asiei, limitată la V de Marea Roșie, la NV de G. Aqaba, Marea Moartă și rîul Iordan, la NE de C. Mesopotamiei, la E de G. Oman și G. Persic, iar la S de G. Aden și M. Arabiei; 2,73 mil. km²; c. 31 mil. loc. (1989). Este un uriaș podiș deșertic, cu marginile de V și de S înălțate (alt. max.: 3.600 m în Jebel an Nabi Sha’ib), iar spre E o cîmpie joasă. În interiorul pod. se găsesc deșerturile Nefud (la N) și Rub’al Khali (la S), între care se intercalează hamada Nejd, cu dune, ueduri și stînci golașe. Mari expl. de petrol în reg. G. Persic. Străbătută prin mijloc de Tropicul Capricornului. A. are climă tipic tropicală, cu temperaturi de 40-45 °C și amplitudini termice mari, cu precipitații reduse (100 mm/an). În M-ții Yemenului și M-ții Omanul, musonul de vară din Oc. Indian aduce precipitații bogate (700-900 mm/an). Rîurile permanente și lacurile sînt aproape inexistente. Vegetația, solurile și fauna sînt specifice deșerturilor. 2. Marea Arabiei, mare în bazinul Oc. Indian, situată între Pen. Arabia și India; 3,7 mil. km². Ad. med.: 2.734 m; ad. max.: 5.203 m. Temp,. apei: 22-29 °C. Salinitate: 35-36 ‰. 3. Deșertul Arabiei, reg. deșertică situată în Egipt, între Nil și Marea Roșie. Zonă de podiș cu fundament vechi cristalin, care spre Marea Roșie se ridică pînă la 2.187 m (vf. Sha’il el Banat), iar spre S trece în deșertul Nubiei. Climat secetos. Exploatări de petrol, fosforite, cositor.

ARABIA SAUDITĂ, Regatul Arab Saudit, stat în SV Asiei, în Pen. Arabia; 2,1 mil. km²; 14,43 mil. loc. (1989). Limba oficială: araba. Cap. Riyadh. Orașe pr.: Jeddah, Mecca (Makkah), Medina (Al Madinah), Ta’if. Este împărțit în 17 provincii. Podiș slab ondulat, deșertic (Nefud, Rub’ și Al Khali), presărat cu oaze și înconjurat de munți nu prea înalți (alt. max.: în SV, 2.565 m); cîmpii litorale (Tihama în V, El Hasa în E). Climă tropicală deșertică, mai umedă pe coasta Mării Roșii (în SV, 500 mm/an). Mari exploatări de petrol (peste 23 miliarde t rezerve, locul 1 pe glob) și gaze naturale; resurse de min. de fier, cupru, sulf, sare (practic neexploatate). Culturi de cereale (c. 800 mii ha, 3,25 mil. t, 1988, din care grîu 3 mil. t), viță de vie (100 mii t de struguri, 1988), curmali (495 mii t curmale, 1988), legume și pepeni (1,2 mil. t, 1988) ș.a. Creșterea în parte nomadă, a animalelor: ovine (7,5 mil. capete, 1988), caprine (3,6 mil. capete, 1988), cămile (417 mii capete, 1988), bovine (325 mii capete, 1988). Rafinării de petrol (c. 80 mil. t capacitate, 1988). Întreprinderile ind. produc îngrășăminte chimice, mase plastice, produse metalice de larg consum, echipament electric, ciment (c. 9 mil. t), marochinărie, produse petroliere: gaze lichefiate. C. f.: 1.251 km. Căi rutiere: c. 46 mii km. Moneda: 1 riyal = 100 halalah. Exportă petrol (c. 3/4), produse petroliere (c. 1/10); gaze naturale, produse chimice ș.a. și importă autovehicule, produse chimice, echipament electric, produse siderurgice, alim., textile, cereale ș.a. – Istoric. Terit. A.S. a fost locuit din timpuri străvechi de triburi arabe. După constituirea statului musulman arab (Califatul) și apariția religiei islamice (sec. 7, la Medina, în V Pen. Arabia), terit. actualului stat al A.S. s-a aflat sub autoritatea nominală a califatelor Omeiazilor, Abbasizilor, Fatimizilor, precum și a statului mamelucilor. În sec. 16 o parte a terit. țării (Hijaz) a fost cucerită de turcii otomani. După cîteva încercări de unificare a terit. A.S. (sec. 18-20), în care un rol important l-a avut secta islamică a wahhabiților, Abd-al-Aziz II ibn Saud, emirul Nejdului, ca urmare a războaielor purtate, reușește să realizeze unificarea terit. din aproape întreaga Pen. Arabia, proclamîndu-se rege al A.S. la 23 sept. 1932. După al doilea război mondial începe exploatarea marilor zăcăminte petroliere. Veniturile obținute din exportul țițeiului au permis crearea unor ramuri industriale, modernizarea țării și au conferit A.S. un rol important în viața politică a Asiei de Sud-Vest. În 1990, în urma invadării Kuweitului de către Iraq, A.S. s-a alăturat coaliției antiiraqiene, pe terit. său fiind organizate majoritatea acțiunilor militare împotriva invadatorilor. A.S. este monarhie absolută. Activitatea legislativă și cea executivă sînt exercitate de către rege care conduce Consiliul de Miniștri. După Războiului din Golf, în A.S. a fost înființat Consiliul Consultativ (Majless al-choura) și s-a adoptat o lege fundamentală de tipul unei constituții, inspirată din Charia (legea islamică).