2 intrări

8 definiții

anișór sm [At: CARAGIALE, S. 107/4 / Pl: ~i / E: an + -ișor] 1-2 (Șhp) An (din perioada copilăriei sau a tinereții).

ANIȘÓR, anișori, s. m. Diminutiv al lui an2.An2 + suf. -ișor.

ANIȘÓR, anișori, s. m. Diminutiv al lui an2. – An2 + suf. -ișor.

ANIȘÓR, anișori, s. m. Diminutiv al lui a n (mai ales cînd se vorbește de vîrsta copiilor mici). Ăl mai mare să fi avut șapte anișori. CARAGIALE, S. 109. Aceste sînt frumoase în cărți de poezie Ce farmecă o fată de zece anișori. BOLINTINEANU, O. 202.

ANIȘÓR, anișori, s. m. Diminutiv al lui an2.

anișór s. m., pl. anișóri

anișór s. m., pl. anișóri


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Ani/șca, -șor etc. v. A n a I B 1 – 3.

Intrare: anișor
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anișor anișorul
plural anișori anișorii
genitiv-dativ singular anișor anișorului
plural anișori anișorilor
vocativ singular
plural
Intrare: Anișor
Anișor

anișor

  • 1. Diminutiv al lui an (mai ales când se vorbește de vârsta copiilor mici).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Ăl mai mare să fi avut șapte anișori. CARAGIALE, S. 109.
      surse: DLRLC
    • Aceste sînt frumoase în cărți de poezie Ce farmecă o fată de zece anișori. BOLINTINEANU, O. 202.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • An + sufix -ișor.
    surse: DEX '09 DEX '98