5 intrări

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANGÉLIC, -Ă, angelici, -ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus.

ANGÉLIC, -Ă, angelici, -ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus.

ANGELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică, cu frunze mari și cu flori albe-verzui, a cărei rădăcină se folosește în industria farmaceutică; angelină (Angelica archangelica). 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var.: anghelícă s. f.] – Din ngr. anghélika.

ANGHELÍCĂ s. f. v. angelică.

ANGHELÍCĂ s. f. v. angelică.

angélic, ~ă a [At: TDRG / Pl: ~ici, ~ice / E: fr angélique] Îngeresc.

angelícă sf vz anghelică

anghelícă sf [At: CALENDARIU (1814), 183/4 / V: ange-, anghi- / A: -ghel- / E: lat angelic cf anghelină] 1 (Bot) Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu rădăcină groasă, tulpină cilindrică (ajungând până la 2 m înălțime), frunze mari, flori numeroase alb-verzui și fruct oval; crește pe lângă torente, pâraie și râuri în pădurile de munte, prin iulie-august; rădăcina ei se întrebuințează în farmacie Si: (Trs) angelină, antonică, buciniș (Archangelica officinalis). 2 Băutură alcoolică tare, făcută cu (rădăcină de) anghelică (1) și întrebuințată ca leac în durerile de stomac și în colici sau vătămătură.

ANGELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică, cu frunze mari și cu flori alb-verzui, a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Angelica archangelica); 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var.: anghelícă s. f.] – Din ngr. anghélika.

ANGÉLIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. Gioconda, cu surîsul ei angelic, devenise aspră, dură și crudă. BART, E. 227.

ANGHELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Archangelica officinalis). Faci ceai rusesc tare... pui zahăr cît vrei să fie de dulce, pui inipere, izmă-creață, anghelică și coji de portocală. HOGAȘ, M. N. 121. 2. Băutură alcoolică tare, preparată din planta descrisă mai sus. U!... pardon... oi fi mirosind!... am gustat de dimineață niște anghelică de casă... Nu știu ce... îmi venea... de la stomac. CARAGIALE, O. II 253.

ANGÉLIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. – Fr. angélique (lat. lit. angelicus).

ANGHELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Archangelica officinalis). 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. – Ngr. angelika.

ANGÉLIC, -Ă adj. Îngeresc, (ca) de înger. [Cf. fr. angélique, it. angelico, lat. angelicus].

ANGELÍCĂ s.f. Plantă aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. [< fr. angélique].

ANGÉLIC, -Ă adj. îngeresc, (ca) de înger. ◊ (fig.) serafic, nobil, pur. (< fr. angélique, lat. angelicus)

ANGELÍCĂ s. f. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. (< fr. amgélique)

ANGÉLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de îngeri; îngeresc. /<fr. angélique, lat. angelicus

ANGELÍCĂ f. 1) Plantă erbacee aromatică cu tulpina ramificată și cu flori albe-verzui, a cărei rădăcină se folosește în farmaceutică. 2) Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var. anghelică] /<lat. angelika, fr. angélique

angelic a. 1. îngeresc: angelică madonă AL.; 2. fig. perfect: bunătate angelică.

angelică (anghelică) f. buruiană sălbatică cu flori alb-verzui și cu frunzele mari (Angelica).

*angélic, -ă adj. (lat. angélicus, vgr. angelikós). Rar. Îngeresc. Adv. Îngerește. S. f., pl. e și ĭ. Bot. Buciniș (archangélica officinális și angélica archangélica).

arată toate definițiile

Intrare: Angelica (gen de plante)
Angelica (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Angelica
Intrare: angelic
angelic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angelic
  • angelicul
  • angelicu‑
  • angelică
  • angelica
plural
  • angelici
  • angelicii
  • angelice
  • angelicele
genitiv-dativ singular
  • angelic
  • angelicului
  • angelice
  • angelicei
plural
  • angelici
  • angelicilor
  • angelice
  • angelicelor
vocativ singular
plural
Intrare: Angelica archangelica
Angelica archangelica  nomenclatura binară
compus
  • Angelica archangelica
Intrare: Angelica silvestris
Angelica silvestris  nomenclatura binară
compus
  • Angelica silvestris
Intrare: angelică
angelică1 (g.d. -i) substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angeli
  • angelica
plural
genitiv-dativ singular
  • angelici
  • angelicii
plural
vocativ singular
plural
anghelică1 (g.d. -i) substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angheli
  • anghelica
plural
genitiv-dativ singular
  • anghelici
  • anghelicii
plural
vocativ singular
plural
anghelică2 (g.d. -e) substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angheli
  • anghelica
plural
genitiv-dativ singular
  • anghelice
  • anghelicei
plural
vocativ singular
plural
angelică2 (g.d. -e) substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angeli
  • angelica
plural
genitiv-dativ singular
  • angelice
  • angelicei
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

angelic

etimologie:

angelică anghelică (2)

  • 1. Plantă erbacee aromatică, cu frunze mari și cu flori albe-verzui, a cărei rădăcină se folosește în industria farmaceutică (Angelica archangelica).
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: angelină buciniș un exemplu
    exemple
    • Faci ceai rusesc tare... pui zahăr cît vrei să fie de dulce, pui inipere, izmă-creață, anghelică și coji de portocală. HOGAȘ, M. N. 121.
      surse: DLRLC
  • 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • U!... pardon... oi fi mirosind!... am gustat de dimineață niște anghelică de casă... Nu știu ce... îmi venea... de la stomac. CARAGIALE, O. II 253.
      surse: DLRLC

etimologie: