2 definiții pentru Angela


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Angela Frecventul prenume fem. Angela și mult mai rarele masc. Angél sau Angélo (cele două forme apar uneori și cu accentul pe a) sînt împrumuturi moderne din onomastica occidentală. Larg răspîndite astăzi, aceste prenume au la bază lat. Angelus (rar folosit ca nume personal de către primii creștini), corespunzător subst. angelus (devenit în română înger), cuvînt pe care romanii l-au împrumutat de la greci. În literatura greacă precreștină, ángelos, (pronunțat -ghe-) cu semnificația „trimis, sol”, apare în legătură cu diferitele divinități ale infernului, fiind considerat și protector al morților (asemenea „soli ai divinității” apar și în religia babiloniană; de fapt, chiar gr. angélos este un cuvînt de origine orientală). În V.T. gr. angelos traduce ebr. mal’akh „mesager”, căpătînd deci în perioada creștină, sensul special de „sol, trimis al lui Dumnezeu”. Ángelos (atestat sporadic și în onomastica grecilor păgîni) și Angelus, prin intermediar slav, pătrund în română într-o perioadă destul de veche (primele atestări datează din sec. 16), devenind răspîndite și frecvente. Alături de formele Ánghel, fem. Anghela, binecunoscute sînt derivatele Angheluță, Angheliță, Anghelache, Angelica, Anghelina, Anghelușa sau hipoc. Angliei, Anghie, Luță etc. Pentru feminin, forma cea mai răspîndită și frecventă a fost Anghelina (purtat și de fiicele lui Neagoe Basarab și Alexandru Lăpușneanu). Din ce în ce mai puțin folosite ca prenume în epoca contemporană, reflexele gr. Angelos au fost înlocuite de formele apusene, continuatoarele lat. Angelus: Ángel și Ángelo, Ángela, Angelica, Angelina, hipoc. fem. Gela (și corespondentul masc. Gelu). Frecvența acestor nume în epoca modernă nu mai poate fi explicată prin valoarea lor mistică, ci prin noile sensuri laice pe care le-au căpătat cuvintele înger, îngeresc sau neologismul angelic, folosite astăzi în legătură cu ideea de puritate, frumusețe, bunătate. ☐ Fr. Angel, fem. Angèle, Angeline, Angelique, it. Ángelo, fem. Ángela, Angelica, Angelina și Michelangelo (format din Michele, → Mihail și Angelo), germ. Angelus, fem. Angela, Angelika, Angelina, sp. Angel(es), Angela, Angelica, magh. Angelus, Angylos, Angela, Angyalka etc., bg., rus. Anghel, Anghelina etc. ☐ Anghel Saligny (inginer român, constructor al podului de la Cernavodă). Pictorii Angelico da Fiesole sau Fra Angelico, Miehelangelo Buonarroti, Michelangelo Merisi da Caravaggio, scriitorii Angelo Poliziano, Angelos Sikelianos, Miguel Angel Asturias etc. ☐ Moș Anghel, personaj din nuvela cu același nume de Panait Istrati, Angelica, personaj din Orlando Furiosul de Ariosto (și opera Roland de Jean-Baptiste Lully și Philippe Quinault), în comediile lui Molière (George Dandin și Bolnavul închipuit) și Marivaux sau în seria romanescă a lui E. Zola, Rougon-Macquart; Angelo este purtat de personajele lui W. Shakespeare (Măsură pentru măsură), V. Hugo (Angelo, tiranul Padovei), Pirandello etc.

Intrare: Angela
Angela nume propriu
nume propriu (I3)
  • Angela