2 intrări

16 definiții

alifíe sf [At: (1692) ap. GCR I, 304 / Pl: ~ii / V: alef-, (înv) alefiu (-fii) / E: ngr άλιφή] Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și întrebuințat în medicină și în cosmetică Si: unguent.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și folosit în medicină și în cosmetică. – Din ngr. alifí „unsoare”.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și întrebuințat în medicină și în cosmetică. – Din ngr. alifi „unsoare”.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat de consistență moale, destinat întrebuințării externe în medicină și în cosmetică, V. unguent. Să ne ploconim înaintea cuvioșiei-sale și s-o întrebăm ce alifii întrebuințează de are mîni de catifea. – Alifie prescrisă de dumneata, doctore. SADOVEANU, P. M. 214. [Era] negustor de piatra-sulimanului sau piatră bună de făcut alifie de obraz, salcie, fumuri și alte otrăvuri. CREANGĂ, P. 112. ◊ Fig. Din inima-ți iei miruri, alifii. Mătasea cerului o rupi fîșii Și pipăi răni, și legi, și-alini, și-nvii. TOMA, C. V. 274.

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat de consistență moale, cu întrebuințări externe în medicină și în cosmetică. – Ngr. alifi „unsoare”.

alifíe s. f., art. alifía, g.-d. art. alifíei; pl. alifíi, art. alifíile

alifíe s. f., art. alifía, g.-d. art. alifíei; pl. alifíi, art. alifíile

ALIFÍE s. (FARM.) cremă, pomadă, unguent, (livr.) liniment, (pop.) unsoare, (reg.) ip., (Transilv. și Mold.) ir, (înv.) mehlem.

alifíe (alifíi), s. f. – Unguent. – Mr. alfie. Ngr. ἀλουφή (Roesler 564).

ALIFÍE ~i f. Preparat medicinal sau cosmetic în formă de pastă, destinat aplicării externe. ~ pentru mâini. [G.-D. alifiei] /<ngr. alifi

alifie f. unsoare (mai ales ca leac). [Gr. mod.].

alifíe f. (ngr. alifí, vgr. aloiphé, unsoare. V. sinalefă. Unsoare consistentă (ungŭent) care se întrebuințează contra bubelor. V. pomadă. – Vechĭ și alefíe și alifiŭ, n., pl. urĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ALIFÍE s. (FARM.) cremă, pomadă, unguent, (livr.) linimént, (pop.) unsoáre, (reg.) ip, (Transilv. și Mold.) ir, (înv.) mehlém.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a fi uns cu toate alifiile expr. a avea mare experiență; a fi versat; a nu putea fi înșelat.

alifie, alifii s. f. (apelativ peior.d. oameni) prost, nerod

Intrare: alifie
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alifie alifia
plural alifii alifiile
genitiv-dativ singular alifii alifiei
plural alifii alifiilor
vocativ singular
plural
Intrare: Alifia
Alifia