3 intrări

23 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

alícă sf [At: Lm / Pl: ~ice / V: -lic, (reg) h-, haliciu (Pl: ~ri) / E: ngr χαλίϰι] (Mpl) 1 Proiectile sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2 Granule de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor de foraj. 3 Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a astupa un gol.

ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj. 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [Var.: alíc s. n., alíce, (reg.) halíce s. f.] – Din ngr. haliki „pietricică”.

ALÍC, alice, s. n. V. alică.

ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj. 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [Var.: alíc s. n., halíce s. f.] – Din ngr. haliki „pietricică”.

HALÍCE, halice, s. f. V. alică.

ALÍCĂ, alice, s. f. (Mai ales la pl.) Grăunte mărunt de plumb cu care se încarcă cartușul pentru vînarea animalelor mici. Cîteva luni de-a rîndul nu mai auzi nici prin holde, nici prin crînguri pocnetul ierbii de pușcă și șuierătura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. – Variante: alíce (CAMIL PETRESCU, N. 95), (regional) halíce (SADOVEANU, V. F. 141, PAMFILE, A. R. 184) s. f.

ALÍCĂ, alice, s. f. Fiecare dintre grăunții de plumb folosiți în cartușele pentru vânarea animalelor mici. [Var.: halíce s. f.] – Ngr. haliki „pietricică”.

alícă / alíce s. f., g.-d. art. alícei; pl. alíce

ALÍCĂ s. (Maram. și Transilv.) silitră, (Transilv., Ban. și Maram.) șiret. (~ pentru gloanțe.)

alíc (ce), s. n.1. Pietricică, bucățică de cărămidă. – 2. Proiectile sferice de plumb cu care sunt încărcate armele de vînătoare. – Var. alică. Mr. hăliche. Ngr. χαλίϰι „pietricică”. (DAR), cf. alb. halič.Der. alici, vb. (a întări mortarul cu pietricele sau bucățele de cărămidă).

ALÍCĂ ~ce f. mai ales la pl. Proiectil mic, rotund, de plumb, cu care se încarcă cartușele unei arme de vânătoare. /<ngr. haliki

alic n. plumb mărunt pentru vânat: alice mari, mici. [Gr. mod. HALIKI, cremene].

Intrare: alică
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular halice halicea
plural halice halicele
genitiv-dativ singular halice halicei
plural halice halicelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DLRLC, DEX '09, DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alice alicea
plural alice alicele
genitiv-dativ singular alice alicei
plural alice alicelor
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ali alica
plural alice alicele
genitiv-dativ singular alice alicei
plural alice alicelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alic alicul
plural alice alicele
genitiv-dativ singular alic alicului
plural alice alicelor
vocativ singular
plural
Intrare: alici (N)
alici (N58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alici aliciul
plural alice alicele
genitiv-dativ singular alici aliciului
plural alice alicelor
vocativ singular
plural
alici (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alici aliciul
plural aliciuri aliciurile
genitiv-dativ singular alici aliciului
plural aliciuri aliciurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Alice
Alice

alică halice alice alic

  • 1. mai ales la plural Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare.
    surse: NODEX DEX '98 Scriban Șăineanu, ed. VI MDA2 DEX '09 un exemplu
    exemple
    • Cîteva luni de-a rîndul nu mai auzi nici prin holde, nici prin crînguri pocnetul ierbii de pușcă și Șuierătura alicelor. ODOBESCU, S. III 37.
      surse: DLRLC
    • diferențiere (Mai ales la pl.) Grăunte mărunt de plumb cu care se încarcă cartușul pentru vînarea animalelor mici.
      surse: DLRLC DLRM
  • 2. mai ales la plural Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2
  • 3. mai ales la plural Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2

etimologie: