Alexe n. numele a 5 împărați din Constantinopole, aparținând dinastiei Comnenilor, și dintre cari ALEXE I (Comnenul) fu contemporan cu prima cruciată (1080-1118).

Alexe (Mihailovici) m. țarul Moscovei, tatăl lui Petru cel Mare (1645-1676).

Alexe încă dintr-o epocă foarte veche, grecii foloseau numele personale Aîexas (atestat la Plutarh), Alexias (atestat la Xenofon, Teofrast), Alexis (la Aris- totel), Alexios etc. în mod curent aceste nume sînt considerate ca derivate directe din verbul alexo „a apăra”, formă de origine indo-europeană. Dar, cum majoritatea numelor grecești terminate în -as sînt la origine hipocoristice, este posibilă considerarea formelor amintite mai sus ca abrevieri ale unor compuse cu alex- (numărul acestora este destul de mare: alături de foarte cunoscutul Alexandros, apar Aléxarhos, Aléxippos, Alexámenos, Alexiklés, Alexídemos, Alexikrátes etc.). Aléxios, redat în latină prin Alexius, purtat în primele secole ale erei noastre de cîțiva martiri, devine nume creștin și calendaristic, răspîndindu-se astfel în Europa (de o mare popularitate s-a bucurat numele în Imperiul bizantin, în Franța medievală etc.). Prin intermediar slav, numele ajunge și la noi, unde a avut într-o vreme o anumită popularitate. în calendarul popular românesc este cunoscută sărbătoarea numită Alexiile de la 17 martie, ținută „de teama șerpilor și a șoarecilor”. Sub numele creștin al sfîntului s-au păstrat, cu siguranță, elemente ale unor vechi credințe și rituri magice, legate de venirea primăverii. Interesante sînt credințele legate de animale („în această zi nu e bine nici măcar a gîndi la gîngănii, jigănii sau gujulii, a le pomeni sau vorbi despre dînsele și a le pronunța numele, căci atunci... tot anul îți vor ieși înainte și te vor mușca”), anumite practici magice derivate din acestea (pentru ca jivinele să nu se poată atinge de vite, li se „leagă gura”, adică se leagă foarfecele cu ață) sau credințe din domeniul meteorologiei populare („dacă broaștele cîntă înainte de Alexii, e semn că va ninge de timpuriu”). Formele sub care a circulat și circulă numele la noi sînt: Alexe, Alexa, Alexie, Alexei, Alexu, Olexa, Alexina, Alex (modern), derivatele confundîndu-se cu cele ale lui -> Alexandru. • Engl. Alexis, fr. Alexis, Alex, germ. Alexius, it. Alessio, magh. Alex, Alexia, bg. Aleksie, Aleksia, rus. Aleksei, Aleksina etc. O Scriitorii Aleksei Nikolaevici Tolstoi, Aleksei Maximovici Peșkov (Maxim Gorki), Aleksis Kivi, Alexis Saint-Leger (Saint John Perse) etc. □ Poemul Sfintui Alexis, din sec. 11, este unul din cele mai vechi texte franceze de mare întindere, Alexiada, titlul unei lucrări de Ana Comnena (1083 – 1148), închinată tatălui ei, împăratul bizantin Alexie Comnenul, în care se fac și referiri la români.