9 intrări

77 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

al, a1 [At: COD. VOR. 109/7 / G-D: ~, ~ui, ai, ~lor, f a, alei, ale, alor / Pl: ai, ale / E: lat *illu, illa] 1 arh Formează numeralele ordinale începând cu al doilea. 2 arp Însoțește pronumele posesiv sau numele posesorului, în cazul când substantivul care exprimă obiectul posedat este nearticulat sau însoțit de un atribut nearticulat, legat direct de numele posesorului. 3 arp (În limba veche) Precedă pronumele posesiv atunci când acesta precedă obiectul posedat. 4 arp Precedă pronumele posesiv sau substantivul în cazul genitiv cu rolul de nume predicativ. 5 arp Precedă pronumele posesiv sau substantivul în cazul genitiv când posesorul precedă obiectul posedat. 6 arp (Îs) Ai săi Membrii familiei. 7 arp (Îas) Cei apropiați. 8 arp (Îs) Ale sale Treburile sale. 9 arp (Îas) Averea sa. 10 arp (Îe) Ale tale dintr-ale tale Noi îți aducem din bunurile tale. 11 arp (Îe) ~ dracului Îndrăcit. 12 arp (Îae) Răutăcios. 13 arp (Îs) De-ale gurii Provizii.

AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă[1] nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”) Clasa a zecea.Lat. illum, illam.

  1. Probabil: [...] când cuvântul care îl precedă [...] — cata

AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”) Clasa a zecea.Lat. illum, illam.

AL, A, ai, ale, art. 1. (Întrebuințat ca articol posesiv sau genitival înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, cînd cuvîntul care precedă nu are articol enclitic) Mi se făcuse dor de Șebiș... Și mai cu seamă de voi, tovarăși ai copilăriei mele. BENIUC, V. 22. Fiul craiului... iese afară în grădină și începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189. Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 104. Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe. CREANGĂ, P. 59. Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sfîrșește, Al dorului mă topește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92. ◊ (Posesorul e numit înaintea obiectului posedat) D-voastră, cinstiți oaspeți [zise spînul], se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ,. P. 233. Duce-m-aș cu luna-n stele, Nu mă pot de-a mîndrei jele! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88. ◊ (Precedat de un «de» partitiv) Cîtă apă-i pe vîlcele, Sînt tot lacrimi de-ale mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218. ◊ Loc. adj. și adv. Al dracului (sau naibii) v. drac, naiba.Expr. De-ale gurii v. gură. 2. (Întrebuințat înaintea numeralelor ordinale, începînd cu «al doilea») Elev în clasa a opta.Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.

AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe (CREANGĂ). 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”) Clasa a zecea.Lat. illum, illam.

-ÁL suf. „calitate”. (< fr. -al)

AL a (ai, ale) art. (se folosește: a) înaintea unui substantiv în genitiv sau înaintea unui pronume posesiv; b) înaintea numeralelor ordinale) Tovarăș al copilăriei mele. Al meu. Al doilea. /<lat. illum, illam

al (f. a) 1. art. m. precede pronume, numerale și substantive: al meu, al doilea, al școlarului; 2. f. pl. cele lucruri: toate alea, de ale gurii. [Lat. ILLUM, ILLAM a produs, întonat sau aton: el (f. ea), al și ăl (f. a)].

al art. m. care arată gen.: al meŭ, al lor, al unuĭa, al omuluĭ; art. m. la nom. numeralelor ordinale: al doilea, și’n expresiunea alde. V. alde.

al-pári av [At: DA / E: ger al-pari, it alla pari] (Înv; cmr) 1 De aceeași valoare. 2 Cu preț egal cu valoarea nominală.

aluminiu sn [At: DA / V: ~um / Pl: ~ri / E: fr aluminium] (Min) Metal maleabil și ductil, ușor ca sticla, dar tare și elastic, a cărui culoare se apropie de a argintului, foarte răspândit în natură în formă de silicați, fluoruri, oxizi, hidroxizi și sulfați, care se extrage, îndeosebi, din bauxită.

aluminiúm sn vz aluminiu

AL PARI loc. adv. (Despre un titlu financiar care se vinde sau se cumpără) La valoarea nominală. – Loc. it.

ALUMÍNIU s. n. Metal ușor, ductil și maleabil, de culoare argintie, folosit pe scară întinsă în industrie și în tehnică. [Var.: alumínium s. n.] – Din fr. aluminium.

ALUMÍNIU s. n. Metal ușor, ductil și maleabil, de culoare argintie, folosit pe scară întinsă în industrie și în tehnică. [Var.: alumínium s. n.] – Din fr. aluminium.

ALUMÍNIUM s. n. v. aluminiu.

ALUMÍNIUM s. n. v. aluminiu.

ĂL, A, ăi, ale, adj. pron. dem. (Reg.) Cel, cea. Ăl om. [Gen.- dat. sg.: ălui, ălei; gen.- dat. pl.: ălor] – Lat. illum, illa.

ẮLA, ÁIA, ăia, alea, pron. dem., adj. pron. dem. (Pop. și fam.) Acela, aceea. A venit ăla. Lucrul ăla.Expr. Altă aia = ciudățenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. [Gen.-dat. sg.: ăluia, ăleia; gen.-dat. pl.: ălora] – Lat. illum, illa.

ĂL, A, ăi, ale, adj. dem. (Pop. și fam.) Cel, cea. Ăl om. [Gen.-dat. sg.: ălui, ălei; gen.-dat. pl.: ălor] – Lat. illum, illa.

ẮLA, ÁIA, ăia, alea, pron. dem., adj. dem. (Pop. și fam.) Acela, aceea. A venit ăla. Lucrul ăla.Expr. Altă aia = ciudățenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. [Gen.-dat. sg.: ăluia, ăleia; gen.-dat. pl.: ălora] – Lat. illum, illa.

arată toate definițiile

Intrare: al
al1 (art.) articol
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • al
  • a
plural
  • ai
  • a
  • ale
  • a
genitiv-dativ singular
  • alui
  • alei
  • ale
plural
  • alor
  • alor
Intrare: al (suf.)
sufix (I7-S)
  • al
Intrare: al pari
compus
Surse flexiune: DOR
  • al pari
Intrare: alo (pref.)
prefix (I7-P)
  • alo
prefix (I7-P)
  • al
Intrare: aluminiu
  • pronunție: -nĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aluminiu
  • aluminiul
  • aluminiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • aluminiu
  • aluminiului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aluminium
  • aluminiumul
  • aluminiumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • aluminium
  • aluminiumului
plural
vocativ singular
plural
Al simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Al
Intrare: ăl
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ăl
  • a
plural
  • ăi
  • ale
genitiv-dativ singular
  • ălui
  • ălei
plural
  • ălor
  • ălor
Intrare: ăla
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P22)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ăla
  • aia
plural
  • ăia
  • alea
genitiv-dativ singular
  • ăluia
  • ăleia
plural
  • ălora
  • ălora
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ăl
  • a
plural
  • ăi
  • ale
genitiv-dativ singular
  • ălui
  • ălei
plural
  • ălor
  • ălor
Intrare: de-al
de-al
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume compus
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • de-al
  • de-a
plural
  • de-ai
  • de-ale
genitiv-dativ singular
  • de-alui
  • de-alei
plural
  • de-alor
  • de-alor
Intrare: ochiul-boului-a-ferigei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ochiul-boului-a-ferigei
plural
genitiv-dativ singular
  • ochiului-boului-a-ferigei
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

al

  • 1. Articol posesiv sau genitival.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Se folosește înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Carte a elevului.
        surse: DEX '09
      • Mi se făcuse dor de Șebiș... Și mai cu seamă de voi, tovarăși ai copilăriei mele. BENIUC, V. 22.
        surse: DLRLC
      • Fiul craiului... iese afară în grădină și începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189.
        surse: DLRLC
      • Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 104.
        surse: DLRLC
      • Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe. CREANGĂ, P. 59.
        surse: DLRLC
      • Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sfîrșește, Al dorului mă topește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Se folosește când posesorul e numit înaintea obiectului posedat.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • D-voastră, cinstiți oaspeți [zise spânul], se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ,. P. 233.
          surse: DLRLC
        • Duce-m-aș cu luna-n stele, Nu mă pot de-a mîndrei jele! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.
          surse: DLRLC
        • Cîtă apă-i pe vîlcele, Sînt tot lacrimi de-ale mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218.
          surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
    • 1.2. Se folosește înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Clasa a zecea.
        surse: DEX '09
      • Elev în clasa a opta.
        surse: DLRLC
      • Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.
        surse: DLRLC

etimologie:

al pari

  • 1. (Despre un titlu financiar care se vinde sau se cumpără) La valoarea nominală.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

aluminiu aluminium Al

  • 1. Element chimic, metal ușor, ductil și maleabil, de culoare argintie, bun conducător de electricitate, folosit pe scară întinsă în industrie și în tehnică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu simbol Al
    surse: DOOM 2

etimologie:

ăl

  • surse: DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Ăl om.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Fiecare nevastă, afară de a dintîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94.
      surse: DLRLC
    • Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Substantivează adjective, locuțiuni adverbiale etc.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ale rele să se spele, ale bune să s-adune.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Are valoare de pronume demonstrativ.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Ăl de... = cel care.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ăl de știe carte are patru ochi.
        surse: DLRLC
    • 1.4. (și) adjectival ironic (Mai ales în construcții negative) Cine știe ce.
      surse: DLRLC sinonime: renumit un exemplu
      exemple
      • Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.
        surse: DLRLC

etimologie:

ăla ăl

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • A venit ăla. Lucrul ăla.
      surse: DEX '09
    • Calul bun și mîndrele, Alea-mi mîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.
      surse: DLRLC
    • Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie De ce..., de aia... = cu cât..., cu atât...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Toate alea = tot ce trebuie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Câte alea toate = fel de fel de lucruri.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Îi toacă la ureche câte alea toate.
        surse: DLRLC
    • 1.5. (și) substantivat peiorativ Un ăla = un oarecare.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44.
        surse: DLRLC
      • Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50.
        surse: DLRLC
      • (și) adjectival Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315.
        surse: DLRLC

etimologie:

ochiul-boului-a-ferigei

etimologie: