4 intrări

36 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agiu2[1] sn vz hagiu

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

*ágiŭ n. (it. ággio). Com. Speculațiune pe cursu efectelor publice. Câștig provenit din schimbu banilor, din scont.

AGIO, agiouri, s. n. Diferență cu care prețul (cursul) unui semn monetar sau al unei hârtii de valoare depășește valoarea nominală a acesteia. ♦ Supraprofit rezultat din speculații cu semne monetare sau hârtii de valoare. [Pr.: -gi-o] – Din it. aggio, fr. agio.

HAGIU, hagii, s. m. Creștin sau musulman care a fost în hagialâc. – Din tc. hacı.

HAGIU, hagii, s. m. Creștin sau musulman care a fost în hagialâc. – Din tc. hacı.

agio sn [At: ZAHARESCU, E. P. 98 / V: ~iu1 / P: ~gi-o / Pl: ~iuri / E: fr agio, it aggio] 1-2 Diferență cu care prețul (cursul) unui semn monetar sau al unei hârtii de valoare depășește valoarea nominală a acesteia. 3-4 Supraprofit rezultat din speculații cu semne monetare sau hârtii de valoare.

hagi[1] sm vz hagiu

  1. DLR, a cărui sinteză este MDA2, nu consemnează această accentuare. — Ladislau Strifler

hagiu[1] sm [At: (a. 1740) URICARIUL XXIV, 442 / V: ~gi / Pl: ~ii / E: tc hagi] 1 Creștin care a călătorit la Ierusalim. 2 Musulman care a călătorit la Meca. 3 (Pex) Pelerin. 4 (Îf ~gi) Titlu dat persoanelor care au făcut o astfel de călătorie.

  1. DLR, a cărui sinteză este MDA2, nu consemnează această accentuare. — Ladislau Strifler

* AGIO sbst. 1 Diferența între valoarea nominală și valoarea reală a monedelor, între banii de metal și cei de hîrtie, între banii din țară și cei dintr’o țară străină, baș 2 Cîștigul rezultat din diferența între prețul de acum și cel de mai tîrziu al valorilor, efectelor publice, mărfurilor, etc. [fr. < it.].

BAȘ1 sbst. = AGIO: dumneata să fii sănătos... că aurul are ~ (D.-ZAMF.) [tc.].

AGIO, agiuri, s. n. Diferență cu care prețul (cursul) unui semn monetar sau al unei hârtii de valoare depășește valoarea nominală a acesteia. ♦ Supraprofit rezultat din speculații cu semne monetare sau hârtii de valoare. [Pr.: -gi-o] – Din it. aggio, fr. agio.

AGIO, agiuri, s. n. (În orînduirea capitalistă) Ridicare a cursului biletelor de bancă sau a hîrtiilor de valoare peste costul lor nominal. ♦ (În sistemul monetar bimetalist) Diferența dintre raportul oficial de valoare a aurului și argintului și raportul lor real de valoare, în favoarea unuia dintre cele două metale. – Pronunțat: -gi-o.

HAGIU, hagii, s. m. (Învechit) Creștin sau musulman care a făcut un pelerinaj și s-a închinat la locurile considerate de religiile respective ca fiind sfinte. Tartanul ei de cașmir, cadou adus din Ierusalim de un unchi hagiu! BASSARABESCU, S. N. 35. Bătrînul s-a dus la hagialîc și s-a întors... «hagiu». DELAVRANCEA, H. TUD. 23. Socrul meu... e și hagiu. ALECSANDRI, T. 1224. – Variantă: agiu s. m.

AGIO, agiuri, s. n. Suma cu care cursul unui semn monetar sau al unei hîrtii de valoare depășește valoarea nominală a acestora. ♦ (În orînduirea capitalistă) Supraprofit rezultat din speculații cu semne monetare sau hîrtii de valoare. – It. aggio (fr. agio).

AGIO s.n. Spor pe care îl poate înregistra valoarea reală a unei monede sau a unei hîrtii de valoare peste valoarea nominală. ♦ Diferență între valoarea nominală a monedei de argint și valoarea ei reală, exprimată în monedă de aur. [Pron. a-gi-o, pl. agiouri. / cf. fr. agio, it. aggio].

AGIO s. n. diferență în plus pe care o poate înregistra cursul pieței al unei monede sau al unei hârtii de valoare peste valoarea nominală. (< it. aggio, fr., engl. agio)

HAGIU ~i m. înv. 1) Persoană care a fost să se închine la locurile sfinte. 2) Titlu pe care îl primea cel care făcea o astfel de călătorie. /<turc. haci

àgio n. 1. speculare asupra cursului efectelor publice cotate la Bursă; 2. beneficiu la schimbul argintului sau hârtiei pentru aur.

hagiu m. 1. cel ce s’a dus să se închine la locurile sfinte (Ierusalim, Meca); 2. titlu onorific ce se dobândia după întoarcerea dintr’o asemenea călătorie (și sub forma hagi): hagiul a pretins să ședem în casa lui AL. Ginerele lui Hagi Petcu Al. [Turc. HADJI].

hagíŭ m. (turc. [d. ar.] haği, pelerin). Creștin care a vizitat Ĭerusalimu. Musulman care a vizitat Meca și Medina. – Rar saŭ vechĭ agíŭ. Fem. hagiĭcă (bg. hağiĭka), pl. e. Ca titlu onorific hagi-, precum: Hagi-Tudose.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

agio (fin.) (desp. -gio) s. n., art. agioul; pl. agiouri

hagiu s. m., art. hagiul; pl. hagii, art. hagiii (desp. -gi-ii) (dar: Hagi Tudose s. propriu m.)

agio (-gio) s. n., art. agioul; pl. agiouri

hagiu s. m., art. hagiul; pl. hagii, art. hagiii (-gi-ii)

agio s. n. (sil. -gi-o), art. agioul; pl. agiouri

hagiu s. m. (în nume proprii Hagi-), art. hagiul; pl. hagii, art. hagiii

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hagiu (hagii), s. m. – Pelerin, mai ales la Ierusalim sau, cu referire la musulmani, la Mecca. – Mr. hagiu, aghiu. Tc. haci (Șeineanu[1], II, 194; Ronzevalle 80), cf. ngr. χατζῆς, alb. haği, bg. hadžiia, sb. haği(ja); cuvîntul tc. provine din ngr. ἄγιος „sfînt”. – Der. hagealîc, s. n. (pelerinaj), din tc. hacilik; hagiică, s. f. (femeie care face pelerinaj).

  1. Șăineanu — Octavian Mocanu

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Agiu
nume propriu (I3)
  • Agiu
Intrare: agiu
agiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: agio
agio1 (pl. agiouri) substantiv neutru
substantiv neutru (N75)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agio
  • agioul
  • agiou‑
plural
  • agiouri
  • agiourile
genitiv-dativ singular
  • agio
  • agioului
plural
  • agiouri
  • agiourilor
vocativ singular
plural
agio2 (pl. agiuri) substantiv neutru
substantiv neutru (N76)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agio
  • agiul
  • agiu‑
plural
  • agiuri
  • agiurile
genitiv-dativ singular
  • agio
  • agiului
plural
  • agiuri
  • agiurilor
vocativ singular
plural
agiu2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agiu
  • agiul
  • agiu‑
plural
  • agiuri
  • agiurile
genitiv-dativ singular
  • agiu
  • agiului
plural
  • agiuri
  • agiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: hagiu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hagiu
  • hagiul
  • hagiu‑
plural
  • hagii
  • hagiii
genitiv-dativ singular
  • hagiu
  • hagiului
plural
  • hagii
  • hagiilor
vocativ singular
  • hagiule
plural
  • hagiilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agiu
  • agiul
  • agiu‑
plural
  • agii
  • agiii
genitiv-dativ singular
  • agiu
  • agiului
plural
  • agii
  • agiilor
vocativ singular
  • agiule
plural
  • agiilor
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hagi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agio, agiourisubstantiv neutru

  • 1. Diferență cu care prețul (cursul) unui semn monetar sau al unei hârtii de valoare depășește valoarea nominală a acesteia. DEX '09 MDA2 DLRM DN
    • diferențiere (În orânduirea capitalistă) Ridicare a cursului biletelor de bancă sau a hârtiilor de valoare peste costul lor nominal. DLRLC
      • diferențiere (În sistemul monetar bimetalist) Diferența dintre raportul oficial de valoare a aurului și argintului și raportul lor real de valoare, în favoarea unuia dintre cele două metale. DLRLC
  • 2. Supraprofit rezultat din speculații cu semne monetare sau hârtii de valoare. DEX '09 MDA2 DLRM DN
etimologie:

hagiu, hagiisubstantiv masculin

  • 1. Creștin sau musulman care a fost în hagialâc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tartanul ei de cașmir, cadou adus din Ierusalim de un unchi hagiu! BASSARABESCU, S. N. 35. DLRLC
    • format_quote Bătrînul s-a dus la hagialîc și s-a întors... «hagiu». DELAVRANCEA, H. TUD. 23. DLRLC
    • format_quote Socrul meu... e și hagiu. ALECSANDRI, T. 1224. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Pelerin. MDA2
      sinonime: pelerin
    • 1.2. (În forma hagi) Titlu dat persoanelor care au făcut o astfel de călătorie. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.