agavă sf [At: MEHEDINȚI, P. 16 / Pl: ~ve / E: fr agave] Nume al mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi până la 2 m, late și groase, cu spini pe margini, originare din Mexic.

*AGAVĂ (pl. -ave) sf. 🌿Gen de plante originare din America; una din spețe (Agave americana), naturalizată în regiunea mediterană, se cultivă ca plantă ornamentală numită pop. „limbă”); din fibrele frunzelor, lungi de peste 2 metri, se fac frînghii și diferite țesături ( 🖼 41) [fr.].

AGAVĂ, agave, s. f. Plantă originară din America, cultivată ca plantă ornamentală sau pentru fibrele textile care se scot din frunze.

AGAVĂ, agave, s. f. Nume dat mai multor plante ornamentale, originare din America (Agave); din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frînghii și diferite țesături. – Fr. agave (< gr.).

AGAVĂ s.f. Plantă exotică originară din Mexic, din ale cărei frunze se scot fibre textile. [< fr. agave, cf. gr. agauos – măreț].

AGAVĂ s. f. plantă ornamentală, originară din Mexic, din ale cărei frunze se extrag fibre textile. (< fr. agave)

AGAVĂ ~e f. Plantă erbacee exotică cu frunze lungi, late și groase din care se scot fibre folosite în țesătorie. /<fr. agave

agavă f. plantă tropicală ce aduce cu aloe (= fr. agavé).

agavă s. f., g.-d. art. agavei; pl. agave

agavă s. f., g.-d. art. agavei; pl. agave

agavă s. f., g.-d. art. agavei; pl. agave

AGAVĂ s. (BOT.; Agave americana) (pop.) limbă.

AGAVĂ s. (BOT.; Agave americana) (pop.) limbă.

Agave, fiica lui Cadmus și a Harmoniei și mama lui Pentheus. Fiindcă acesta din urmă s-a opus la introducerea cultului lui Dionysus în Boeotia, zeul s-a răzbunat pe Agave luîndu-i mințile. În nebunia ei, Agave l-a ucis pe Pentheus cu ajutorul sorei ei, Autonoë.

AGAVE L., AGAVE, fam. Amaryllidaceae. Gen originar din Mexic, cca 300 specii, cu rizomi, suculente, cu frunze întregi, cărnoase, spinoase pe margini, terminate cu un spin mare, pungite, verzi sau panașate, foarte rigide, așezate în rozete. Flori infundibuliforme (cu un cilindru scurt, cu lacinii liniare, erecte sau îndepărtate, stamine exerte, stil filamentos, stigmat trilobat), verzi sau gălbui, reunite în panicul terminal, pe o tijă înaltă pînă la 15 m. Fruct cu numeroase semințe.

Agave americana L. Specie cu flori pînă la 30, în panicul terminal, pe o tijă înaltă pînă la 8 m. Frunze (pînă la 1,80 m lungime și cca 20 cm lățime) liniar-lanceolate, gri-verzi sau gri-deschis, pe margini cu spini maro-închis, în vîrf un spin lung de cca 2,5 cm, îndoit în exterior (Pl. 4, fig. 20).

Agave filifera Salm. Specie cu frunze (cca 18- 24 cm lungime, 2,5-3 cm lățime) liniare, în vîrf cu un spin de cca 2 cm, castaniu, dispuse în rozetă. Marginile frunzelor sînt însoțite de niște fire subțiri și lungi, albicioase.

Agave geminiflora (Tagl.) Ker-Gawl. (syn. hittaea geminiflora Tagliabue; Bonapartea juncea Willd.). Peduncul pînă la 4 m înălțime. Flori (cu diviziunile rulate spre exterior) într-un spic dens. Frunze verzi-închis (pînă la 50 cm lungime, 5 mm lățime) liniare, puțin păroase, în vîrf 1 spin de 5 mm, pe margine cu filamente buclate și o linie albă, subțire, în rozetă densă.

Agave parrasana Berger. Specie cu frunze (pînă la 32 cm lungime, 12-15 cm lățime) groase, viguros-dentate, gri-albastre. Spinul din vîrf, cca 2,3 cm lungime.

Agave salmiana Otto (syn. A. atrovirens Baker). Specie cu flori pînă la 10 cm lungime. într-o inflorescență înaltă pînă la 10 m. Frunze invers-lanceolate (2,5 m lungime, 45 cm lățime) gri-verzi, vîrf rulat ca un cornet, spini mari, puternici, cel din vîrf drept, cuneiform, cca 6 m lungime, castaniu, în rozetă imensă.

Agave schidigera Lemaire. Specie cu flori roșii-maronii, pînă la 6 cm lungime, în spic dens și lung, pe un peduncul înalt pînă în 4 m. Rozetă simplă, fără lăstari și mare număr de frunze convexe, pînă la 0,60 m lungime, 1,5 cm lățime. Spinul terminal lung pînă la 1,4 cm.

Agave stricta Salm. Specie cu rozetă sferică, foarte densă, cu numeroase frunze pînă la 40 cm lungime, cca 6 cm lățime, în vîrf un spin triunghiular sau în 4 colțuri.

Agave victoriae-reginae T. Moore. Specie cu inflorescență (cca 3,5 m înălțime) ce poartă un spic dens, lung de cca 2,5 m. Rozete emisferiee, cu un mare număr de frunze (pînă la 15 cm lungime, cca 4,5 cm lățime), verzi-întunecat-mat, pe margini cu o dungă albă, terminate cu 3 spini, dintre care unul pînă la 2 cm lungime, maro-închis, viguros.