2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țopăi sfs [At: VARONE, D. 151 / E: țopăi + -ită] (Reg) Numele unui dans popular.

ȚOPĂÍ, țópăi, și țopăiesc, vb. IV. Intranz. (Și în forma țupăi) A sălta de pe-un picior pe altul, a se mișca sărind (dezordonat) și aruncînd picioarele. Am fi țopăit, ca broaștele, săptămîni de-a rîndul cu genunchii goi prin țepile miriștei. STANCU, D. 190. Se aduna lumea ca la urs și copiii țopăiau prostește. PAS, Z. I 153. Arare, iepuri roșcați se strecurau țupăind prin luminișuri. SADOVEANU, O. I 63. Omul... țipă, sforăie, ori sare, țopăie. CARAGIALE, N. F. 71. ♦ (Ironic) A dansa, a juca. Și cînd dă să țupăiască, stuhul sau papura tot foșnesc, iar oamenii îl necăjesc rîzînd. SEVASTOS, N. 331. Ian privește-l cum țopăiește. ALECSANDRI, T. 197. ◊ Tranz. fact. Nu se lasă în ruptul capului pînă ce nu-i țupăiesc și pe ei în horă. SEVASTOS, N. 317. – Variantă: țupăí vb. IV.

A ȚOPĂÍ țópăi 1. intranz. A sări de pe un picior pe altul (făcând mișcări dezordonate). 2. tranz. peior. A se mișca în ritmul unui dans; a juca cu temperament. /țop + suf. ~ăi

Intrare: țopăită
țopăită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țopăit (part.)
țopăit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țopăit
  • țopăitul
  • țopăitu‑
  • țopăi
  • țopăita
plural
  • țopăiți
  • țopăiții
  • țopăite
  • țopăitele
genitiv-dativ singular
  • țopăit
  • țopăitului
  • țopăite
  • țopăitei
plural
  • țopăiți
  • țopăiților
  • țopăite
  • țopăitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țopăi țupăi

  • 1. A face sărituri repetate, a sări de pe un picior pe altul, a se mișca dezordonat și aruncând picioarele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hopăi sălta sări attach_file 4 exemple
    exemple
    • Am fi țopăit, ca broaștele, săptămîni de-a rîndul cu genunchii goi prin țepile miriștei. STANCU, D. 190.
      surse: DLRLC
    • Se aduna lumea ca la urs și copiii țopăiau prostește. PAS, Z. I 153.
      surse: DLRLC
    • Arare, iepuri roșcați se strecurau țupăind prin luminișuri. SADOVEANU, O. I 63.
      surse: DLRLC
    • Omul... țipă, sforăie, ori sare, țopăie. CARAGIALE, N. F. 71.
      surse: DLRLC
    • 1.1. peiorativ A dansa, a juca (fără eleganță).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dansa juca attach_file 3 exemple
      exemple
      • Și cînd dă să țupăiască, stuhul sau papura tot foșnesc, iar oamenii îl necăjesc rîzînd. SEVASTOS, N. 331.
        surse: DLRLC
      • Ian privește-l cum țopăiește. ALECSANDRI, T. 197.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv factitiv Nu se lasă în ruptul capului pînă ce nu-i țupăiesc și pe ei în horă. SEVASTOS, N. 317.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Țop + sufix -ăi.
    surse: DEX '98 DEX '09