10 definiții pentru țircăl țirclu țircul țirculă țărculă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țircăl sn [At: GS 14r/7 / V: (înv) ~cul, (reg) ~clu (Pl: ~cluri), ~culă sf, țirc, țir (Pl și: țiruri) / Pl: ~e / E: ger Zirkel] 1 (Reg) Unealtă asemănătoare cu compasul, având diferite întrebuințări, mai ales în dulgherie Si: (reg) țărcălam1 (1). 2 (Reg; îf țir) Custură mică cu care se sapă flori la căpățânile roților. 3 (Îvr; îf țircul) Cerc1 (1). 4 (Reg) Partea superioară în formă de semicerc la unele oberlihturi.

țircu1 sf [At: ALR SN II h 622 / V: țăr~ / Pl: ~le / E: ger Zirkular(säge)] (Trs; Mar) Ferăstrău circular, întrebuințat mai ales în fabricile de cherestea.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țírcăl, țírcăle, s.n. (reg.) 1. compas folosit în dulgherie; țărcălam. 2. cerc.

țircúlă, țircúle, s.f. (reg.) ferăstrău circular.

Intrare: țircăl
țircăl
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țirclu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țircul
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țirculă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țircu
  • țircula
plural
  • țircule
  • țirculele
genitiv-dativ singular
  • țircule
  • țirculei
plural
  • țircule
  • țirculelor
vocativ singular
plural
țărculă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.